UPDATE 21.35: Fostul vicepreşedinte al UTI Grup, Ion Obloja, va fi cercetat de procurorii DIICOT în libertate sub control judiciar. El este acuzat că a înfiinţat un grup infracţional organizat pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi evaziune fiscală.
Tot sub control judiciar vor fi cercetate şi alte patru persoane implicate în acest dosar, printre care se află şi membri ai familiei lui Obloja.
UPDATE. Fratele fostului vicepreședinte al UTI a fost săltat de procurori și dus la audieri.
UPDATE. La domiciliul vicepreședintelui UTI. au fost găsite diferite sume de bani – 44.000 euro, 10.120 USD, 5.480 lire sterline şi 2.000 franci elveţieni – care urmează a fi ridicate în vederea continuării cercetărilor. De asemenea, s-a dispus sechestru asigurator pe mai multe bunuri mobile şi imobile.
VIDEO de la percheziții:
—-
Poliția de Frontieră și procurorii DIICOT fac, miercuri dimineață, mai multe percheziții în București și în localitățile limitrofe. Anchetatorii au descins și la sediul UTI din interiorul aeroportului Otopeni dar și la locuința vicepreședintelui companiei. Se fac cercetări într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu ce depășește 21 milioane de lei.
Potrivit unor surse judiciare, vicepreședintele companiei UTI, Ion Obloja, a fost dus la audieri.
Procurorii au în vedere punerea de sechestru pe 50 de imobile.
Obloja ar fi încheiat mai multe contracte fictive și, prin intermediul unor firme fantomă, a scos bani din compania UTI. Contractele fictive de lucrări la Aeroportul Otopeni au fost înregistrate în perioada 2009-2011. El ar fi iniţiat un grup infracţional la care au aderat ulterior şi alte persoane prin care s-a urmărit să se desfăşoare activităţi infracţionale cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului şi a obţinerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal fără drept. Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său Obloja Dorel şi soţia sa Obloja Sorina-Luminiţa, persoane care deţineau la aceea dată şi calitatea de asociaţi şi/sau administratori în mai multe societăţi comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii, arată surse judiciare.
Anchetatorii spun că cei implicaţi cunoşteau foarte bine practica ANAF conform căreia, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societăţii comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora, motiv pentru care ar fi înfiinţat firme de tipul „fabrici de facturi”, societăţi care au ca principală caracteristică faptul că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturile fiscale pe care nu le înregistrează în contabilitate.
Procurorii spun că Obloja a cooptat şi alte persoane, care deţineau calitatea de administrator în cadrul unor societăţi comerciale, deoarece aceste entităţi juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora.
Ion Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoştinţe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole şi Florin Gabriel Stroe.
Procurorii arată că, beneficiind de cunoştinţele economice ale unor angajaţi din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis şi Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specifice, acţionând în mod concertat şi coordonat.
Cum acționa rețeaua lui Obloja
Conform anchetatorilor, firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de furnizoare de facturi fiscale, ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi, care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi, în vreme ce circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor.
Ion Obloja şi ceilalţi membrii ai grupului au retras, în perioada 2009-2011, suma totală de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional, susțin surse judiciare.
După implicarea în acest circuit, societăţile de pe ultimul palier au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alte societăţi comerciale cu acelaşi profil de activitate.
Anchetatorii mai arată că, în acest caz, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât niciuna dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit şi TVA.
Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminiţa Obloja şi Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor DIICOT, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun.
