Unirea Principatelor Române, înfăptuită în 24 ianuarie 1859 la Bucureşti, într-o clădire a Bisericii situată pe Dealul Mitropoliei, pe locul unde se află acum Palatul Patriarhiei, este "Unirea de bază a statului român modern, şi nu Unirea Mică", a declarat Patriarhul Daniel.
"Nu este Unirea Mică, este Unirea de bază, iar la Alba Iulia, în 1918, a fost Unirea de la vârf. Aceasta este Unirea de bază, pentru că a permis crearea, în 1862, a statului unitar modern, numit România. Această Românie a fost capabilă să ajungă la independenţă totală faţă de imperiul otoman, în 1877, iar apoi la ridicarea în 1881 la stat de regat, autocefalia BOR în 1885 şi pregătirea Unirii Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei cu România la 1918", a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sâmbătă, după Slujba Sfântei Liturghii, în care au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
Întâistătătorul BOR a mai spus că Unirea din 24 ianuarie nu trebuie văzută ca o zi de odihnă în plus din calendar, ci ca o zi de sărbătoare naţională. "Este zi pentru cinstirea şi îmbogăţirea valorilor poporului român", a adăugat PD Daniel, precizând că a recomandat ierarhilor şi preoţilor din eparhiile din ţară şi străinătate să oficieze slujbe de pomenire a tuturor celor care au contribuit la Unirea Principatelor şi de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui deziderat naţional.
Slujba de la Catedrala Patriarhală s-a încheiat cu Hora Unirii, cântată de corul Patriarhiei, după care au fost depuse coroane de flori, din partea Patriarhiei şi a Academiei Română, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Ulterior, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa patriarhală, a avut loc sesiunea de comunicări ştiinţifice "Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române", organizată de Patriarhie şi Academie.
