Premierul României, Victor Ponta, a ajuns, marţi, în jurul orei 10:00, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a depune “noi documente”, adică o decizie a Curții de Justiție a UE, care l-ar absolvi, spune domnia sa, de inculpare în dosarul “Șova – fraudarea Complexurilor Energetice Turceni si Rovinari”.
În realitate, explică specialiștii consultați de România liberă , Ponta s-ar fi folosit de un tertip pentru “a se da nevinovat, invocând o instituție cu rezonanță, care însă NU se pronunță în dosare penale ca decizia sa să poată fi folosită ca izvor de drept în practica penală a Justiției din România, adică să fie obligatorie pentru magistrații români”.
De ce nu l-a primit procurorul de caz
Surse judiciare consultate de România liberă informează că premierul Ponta s-a prezentat la DNA din proprie iniţiativă, încercând să ia legatura cu procurorul de caz. Acesta, însă, nu a putut să-l primească deoarece nu este prevăzut în procedură niciun articol de lege care să reglementeze întâlnirea inculpatului cu procurorul în afara cadrului legal.
În procedură, intâlnirea dintre un magistrat şi un inculpat se poate realiza doar în baza unei citaţii. Ponta avea la dispoziţie posibilitatea de a solicita, direct sau prin avocat, administrare de noi probe şi să aştepte citarea. În afara procedurii, ca orice cetățean care se duce la DNA, Ponta a fost în audiență la polițistul judiciarist de serviciu, care i-a primit și înregistrat noile documente.
Este pentru a cincea oara când vine la DNA. Ponta este inculpat în dosarul “Turceni-Rovinari” şi este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 fapte), complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, infracțiuni pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.
Instrumentarea dosarului este în faza finală, urmând trimiterea în judecată.
În dosar este inculpat și Dan Șova pentru contracte nelegale încheiate și derulate de casa sa de avocatură (SCA Șova și Asociații) și CE Turceni și Rovinari și pentru distrugere de probe (recuperate de anchetatori). În baza unui contract de reprezentare între SCA Șova și Asociații, avocatul Victor Ponta a primit în total 181.439,98 lei pentru prestații fictive, potrivit DNA.
“Am venit să depun la dosar un document foarte important“, a spus premierul la intrarea în sediul DNA. Prin noul document, Ponta speră ca DNA să disjungă partea de dosar în care el este implicat din marele dosar “Turceni-Rovinari” și să nu fie trimis în judecată, ci disculpat.
La ieșirea din sediul DNA, Ponta a declarat că “am vrut eu să depun decizia Curții Europene de Justiție din 3 septembrie, care explică ce se întâmplă cu contractele de prestări de servicii. Eu zic că am făcut activitate, procurorul zice că nu am făcut, Curtea Europeană de Justiție ne-a zis să ne vedem de treabă amândoi, pentru că, atât timp cât s-au plătit taxele, e în regulă. Din punctul de vedere al Curții Europene de Justiție, care e obligatoriu, sigur, pentru toate țările Uniunii Europene, nu avem un caz aici. Procurorul nu m-a primit. Avea altă treabă. Am venit eu pentru că speram să vorbesc cu procurorul. Nu m-a primit. I-am lasat documentul. Probabil că va studia documentul și, după ce îl studiază, mă cheamă“.
Pe Facebook, Ponta și-a postat apărarea: dacă a plătit TVA, nu mai contează dacă și cât de des a prestat serviciile în beneficiul unor firme cu capital de stat
Pe pagina sa de Facebook, Ponta a postat documentele pe care le-a depus la DNA. El a depus o cerere în care invocă o hotărâre a Curții de Justiție a UE ( CJUE), precum și un print după acea hotărâre ( cauza C-463/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară, formulată în temeiul articolului 267 TFUE, de către Asparuhovo Lake Investment Company OOD împotriva unei instituții fiscale din Varna- Bulgaria).
Prin hotărâre, Curtea de Justiție a UE recomandă modul în care, în respectiva cauză din Bulgaria, trebuie interpretată Directiva Europeană a TVA.
Potrivit opiniei specialiștilor consultați de România liberă , hotărârea NU are nicio legătură cu infracțiunile imputate lui Ponta de către procurorii anticorupție. Hotărârea CJUE poate fi citită, în limba română, aici.
Specialiștii: “Curtea de Justiție a UE nu se pronunță în dosare cu inculpați”
Specialistii spun că instanta Curtii de Justiţie a Uniunii Europene nu se pronunţă în dosare cu inculpaţi (o speță penală pe care să o poată invoca Ponta), ci interpretează aplicarea în legislația internă a legislaţiei europene, a directivelor, a convenţiilor/tratatelor Uniunii Europene; judecă contestarea unor sancţiuni impuse unei ţări sau litigii între instituţiile europene.
Aplicând la decizia Curții de Justiție a UE invocată de premier, Victor Ponta pare a susține că ar fi LEGAL să încaseze bani, printr-un intermediar (SCA Șova si Asociații), de la două societăți cu capital de stat, dacă a plătit TVA pe banii încasați, chiar dacă el NU a prestat efectiv serviciile pentru care a fost plătit, susțin specialiștii.
Cu alte cuvinte, în interpretarea lui Ponta, oricine încasează bani de la societăți cu capital de stat sau instituții publice, pentru servicii pe care NU le-a prestat, NU poate fi pedepsit penal dacă își plătește TVA-ul, interpretare care NU este conformă cu ideea de Justiție, explică specialiștii consultați de România liberă.
Redăm competențele Curții de Justiție a UE
A. Acțiuni îndreptate direct împotriva statelor membre sau împotriva unei instituții, organism sau agenții a Uniunii Europene
Curtea se pronunță asupra acțiunilor îndreptate împotriva statelor sau a instituțiilor pentru neîndeplinirea obligațiilor acestora în ceea ce privește dreptul UE.
1. Acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru
Aceste acțiuni sunt intentate:
fie de către Comisie, după o procedură preliminară (articolul 258 din TFUE): statului i se acordă posibilitatea de a formula observații și un aviz motivat (1.3.8);
fie de un stat membru împotriva unui alt stat membru, după sesizarea Comisiei (articolul 259 din TFUE).
Rolul Curții:
să constate că statul în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile, caz în care acesta este obligat să ia măsuri pentru a pune neîntârziat capăt încălcării.
În cazul în care, în urma unei alte acțiuni formulate de Comisie, Curtea constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune o sancțiune financiară (plata unei sume forfetare și/sau a unor penalități cu titlu cominatoriu), al cărei cuantum este stabilit de Curte pe baza unei propuneri a Comisiei (articolul 260 din TFUE).
2. Acțiuni în anulare sau în constatarea abținerii de a acționa, îndreptate împotriva instituțiilor comunitare
Obiect: cazuri în care solicitantul cere anularea unei măsuri presupus contrare legislației UE (acțiuni în anulare: articolul 263 din TFUE) sau cazuri de încălcare a dreptului UE, atunci când o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție s-a abținut să acționeze (articolul 265 din TFUE).
Sesizare: acțiunile pot fi formulate de statele membre, de instituții și de orice persoană fizică sau juridică, atunci când este vorba de o măsură (în particular, un regulament, o directivă sau o decizie) adoptată de o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție care le privește direct.
Rolul Curții: Curtea declară actul nul și neavenit sau constată neîndeplinirea obligației de a acționa, caz în care instituția în culpă este obligată să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții (articolul 266).
3. Alte acțiuni directe
Deoarece Tribunalul este competent să judece în primă instanță toate acțiunile menționate la articolele 263, 265, 268, 270 și 272 din TFUE, Curtea de Justiție este sesizată exclusiv cu acțiuni formulate împotriva deciziilor Comisiei de impunere a unor penalități asupra firmelor (articolul 261), precum și cu acțiunile prevăzute în Statutul Curții de Justiție (Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 741/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 august 2012).
B. Acțiune indirectă: excepția de nelegalitate invocată în fața unei instanțe naționale (articolul 267 din TFUE – hotărâri preliminare)
Atunci când se impune, instanța națională aplică, în mod normal, ea însăși dreptul Uniunii. Dar, atunci când o chestiune de interpretare a legislației este invocată în fața unei instanțe naționale, această instanță îi poate solicita Curții de Justiție o hotărâre preliminară. Dacă este vorba de o instanță de ultim grad, sesizarea Curții este obligatorie. Instanța națională prezintă chestiunea/chestiunile legate de interpretarea sau valabilitatea unei dispoziții din dreptul UE, în general sub forma unei decizii judiciare, în conformitate cu normele procedurale naționale. Grefa le comunică cererea părților având calitate procesuală în acțiunea formulată la nivel național, precum și statelor membre și instituțiilor Uniunii Europene. Acestea îi pot prezenta Curții de Justiție observații scrise în termen de două luni.
Alte detalii despre competențele Curții de Justiție a UE puteți citi aici.
