Premierul Victor Ponta a anunțat luni că vrea să-i scoată pe procurori din categoria magistraților, prin modificări ale Constituției și legislației care reglementează puterea judecătorească.
Efectele imediate ar fi subordonarea politică totală a procurorilor față de ministrul Justiției și față de premier și dispariția independenței și stabilității procurorilor pe dosarele penale,
Procurorii, ca și dosarele pe care le-ar instrumenta, ar fi la cheremul șefilor ierarhici și al șefilor politici ai acestora, așa cum era pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușeșcu.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Tudose, a declarat pentru România Liberă că membrii Consiliului i-au anunțat deja pe legiuitori că doresc păstrarea statutului de magistrat pentru procurori deoarece numai acest statut le apără independența.
Specialiștii spun că scoaterea procurorilor din categoria magistraților e o șmecherie a premierului pentru a anihila Direcția Națională Anticorupție, care chiar a devenit independentă și pune în pericol averile adunate nelegal de către politicieni, averi sechestrate imediat după începerea urmăririi penale și confiscate după condamnare.
În plus – spun specialiștii-, începe să funcționeze și instituția confiscării extinse a averilor dobândite nelegal pentru cei condamnați la mai mult de patru ani închisoare, potrivit directivei promovate în Parlamentul European de către Monica Macovei, iar acest lucru i-a speriat pe politicienii care se simt cu musca pe căciulă.
Contextul în care Ponta a anunțat anihilarea independenței procurorilor
Premierul Victor Ponta și președinte al PSD a declarat, luni, că “nu orice fel de procuror” îi poate ancheta pe senatori şi a apreciat că, deşi iniţial el s-a opus propunerii ca procurorii să fie scoşi din categoria magistraţilor, o astfel de propunere ar avea în prezent susţinere în Parlament.
De ce? Ce s-a ‘întâmplat” în “prezent”?
În prezentul “apropiat” sunt inculpați din ce în ce mai mulți parlamentari și miniștri pentru corupție, iar instanțele de judecată dau pedepse grele și dispun confiscări.
Dacă nu ar mai avea dosare penale instrumentate de procurori independenți, instanțele n-ar mai avea pe ce să pronunțe condamnări, spun specialiștii consultați de România Liberă.
Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor parlamentarilor este faptul că DNA a cerut insistent Senatului toate documentele privitoare la modul în care s-a votat pentru avizul de arestare al senatorului Dan Șova și împrejurările în care Senatul nu a publicat hotărârea în Monitorul Oficial.
În plus, în ultima revenire la solicitare DNA i-a avertizat pe senatori că, dacă nu trimit documentele solicitate. comit infracțiunea de obstrucționare a Justiției (se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă penală).
De ce procurorii au acum liber la făcut dosare penale
Potrivit actualei Constituții, statutul procurorilor este reglementat la “Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească”
Potrivit Constituției, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, dar au statut de magistrați ca și judecătorii, iar garantul independenței lor este Consiliul Superior al Magistraturii.
Cariera, independența procurorilor depind de CSM, iar greșelile lor sunt sancționate tot de către CSM.
Dintre cei 19 membri ai CSM, 14 sunt aleși în adunări generale ale magistraților (cinci procurori și nouă judecători). Restul membrilor sunt: doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, și trei membri de drept, respectiv președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României și ministrul Justiției. Practic, singurul politician “pur-sânge” în CSM este ministrul Justiției. Această structură ar trebui să ferească autoritatea judecătorească, din care fac parte și procurorii, de imixtiuni politice.
În plus, pe lângă CSM – garantul independenței Justiției, pentru că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului subordonării ierarhice și pentru a-i feri pe procurori de diverse ingerințe, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a modificat legislația, conferindu-le “stabilitate pe dosar”. Acest lucru înseamnă că nici măcar șeful direct al procurorului nu-i poate da ordine ce să facă într-un dosar penal. De atunci, se poate vorbi practic de independența și imparțialitatea procurorilor, evident, în măsura conștiinței și moralității lor ( au fost destule cazuri de procurori corupți și condamnați, dar sistemul se poate regla/curăța singur).
Schimbările propuse acum de premierul Ponta și susținute, după cum declară șeful PSD, de majoritatea parlamentară și de președintele țării, ne-ar întoarce țara la practicile comuniste, mai grave decât cele din perioada premierului Năstase, când, din cauza presiunilor de a aresta un nevinovat, procurorul Cristian Panait a preferat să… cadă de la etajul patru și să moară.
Ponta minte?
Purtătorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Tatiana Niculescu-Bran, ne-a anunțat că, în timpul discuțiilor dintre președintele Klaus Iohannis și delegația condusă de președintele PSD Victor Ponta, nu s-a pus în discuție modificarea statutului procurorilor.
Ponta a anunțat, luni, modificările privind statutul procurorilor la începutul Biroului Permanent Naţional al PSD, imediat după consultările de la Cotroceni. Premierul a declarat că a avut o discuţie “mai puţin formală” cu preşedintele Klaus Iohannis despre ordinea constituţională în România şi despre faptul că în stat trebuie să existe trei puteri – juridică, legislativă şi executive – care trebuie să se respecte, cu asigurarea independenţei. În acest context, din declarația lui Ponta s-a înțeles că președintele Klaus Iohannis ar fi de acord cu modificările legislative care ar desființa statutul de magistrați a procurorilor.
