Soluţia pentru diminuarea turismului „la negru“ ar fi impunerea unui impozit forfetar pentru camera închiriată, susţine preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Alin Burcea crede că astfel toţi proprietarii care azi ascund cazările vor declara veniturile la Fisc. „Cu un forfetar, de bine, de rău, îi ai la alb şi poţi nu să-i clasifici, dar măcar să vezi care sunt condiţiile lor“, a explicat Alin Burcea pentru „România liberă“. Acesta cere ca „după alegeri, când vom avea guvern, noul ministru de Finanţe să facă o chestie simplă: un fel de impozit forfetar. Pentru fiecare cameră ce se închiriază, să ia o sumă modică, 150-200 de lei pe an. Vă garantez că toată lumea se va declara (n.n.: la Fisc). Dacă vii cu sume foarte mari, nimeni nu o face“.
În ciuda ştirilor tv pozitive, cu litoralul ocupat 100%, capacitatea reală de cazare este mică, susţine preşedintele ANAT. La Marea Neagră, în România, pot veni, în cele 12 săptămâni de sezon estival, 1,2 milioane de turişti, în timp ce Grecia a atras anul trecut 26,5 milioane şi şi-a propus ca anul acesta să aducă 30 de milioane de turişti.
Mai mult, preşedintele ANAT atrage atenţia că cifra cuprinde doar turiştii români. „Grecia nu are turişti greci. Noi, pe litoral, anul acesta, nu depăşim 40.000 de turişti străini. Suntem peni-bili. Singurele chartere ce vin în România sunt din Israel, de la un director al unei firme, Meidan Butnaru“, a exemplificat Alin Burcea. Omul de afaceri menţionat este un evreu român stabilit în Israel, născut într-o familie din Bacău, director comercial al
touroperatorului israelian Meshek Wings, care ar fi trimis din Israel, în România, în 2015, 25.000 de turişti străini. Alin Burcea însă atrage atenţia că „noi nu avem nici un charter care să vină din Europa cu turişti“, în timp ce „bulgarii, pe litoral, au vreo trei milioane de străini anual“. Totuşi, cum poate fi mărită capacitatea de cazare pe litoralul românesc? „Să construim. În acest moment, la blocuri şi pensiuni neclasificate, pe judeţul Constanţa, probabil că mai sunt 30.000-40.000 de locuri de cazare la negru, în plus faţă de cele 110.000 din unităţile hoteliere“, a arătat Alin Burcea.
Pot fi fiscalizate cazările la negru? „Poliţia nu are voie să intre în casa omului. Am fost secretar de stat, dar nu am putut să intru la Costineşti. Aveam acolo patru pensiuni clasificate şi 35 de case foarte mari, neclasificate. Nu aveam voie să intru. Nimeni nu face nimic, primarul, toţi ăia au case. Sunt nişte viloaie imense. La Costineşti nu depăşim
1.000-1.200 de locuri de cazare în plus. În rest, pe litoral sunt mai puţine, 100, 200“, a susţinut preşedintele ANAT.
Acesta spune, practic, că statul depinde oarecum de buna cre-dinţă a proprietarilor. „Guvernul nostru nu este preocupat de turism. Nu există o strategie de a extinde sezonul estival. Cred că nu avem suficiente piscine pe litoral. Bulgarii au în medie 1,2 piscine/hotel, acoperite şi descoperite. Hotelurile sunt făcute, în general, în ultimii 20 de ani. Noi, cu o structură hotelieră veche, nu avem piscine acoperite şi avem
foarte puţine descoperite. O pis-cină acoperită poate extinde sezonul în mai şi cât mai mult în septembrie, spre octombrie, dacă ai, eventual, şi apă de mare“, a explicat acesta. Comparativ cu bulgarii, care au foarte multe hoteluri de patru şi destul de multe de cinci stele, pe litoralul românesc sunt hoteluri de trei stele, „nu foarte multe de patru şi unul sau două de cinci“, arată preşedintele Asociaţiei agenţiilor de turism din România. „Avem, în general, o structură hotelieră pentru hoteluri ieftine – un ma-re dezavantaj. Azi, lumea nu mai vine la două stele. Mai vin românii fără bani, mă rog, dar nu vei vedea niciodată un străinîn România. Poate să se ducă în al-tă ţară, dar niciodată în România la două stele şi aproape niciodată la trei“, crede preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de
Turism.
1,2 milioane – numărul maxim de turişti pe litoralul românesc, în sezonul estival.
