Procurorii anticorupţie din Republica Moldova au descins miercuri la sediul Parlamentului din Chişinău, în cadrul investigaţiilor extinse privind banii deturnaţi prin creditele neperformante eliberate de Banca de Economii (BEM) şi alte instituţii bancare, relatează Mediafax.
Procurorul Eduard Harunjen a declarat pentru IPN că vor fi ridicate documente atât din sediul Legislativului, cât şi de la BEM. Ulterior, vor fi audiate mai multe persoane, dar deocamdată procurorul nu a dat nume.
Procuratura Generală din Republica Moldova a anunţat luni că a decis să deschidă o anchetă penală în cadrul căreia va investiga instituţiile de stat care au admis delapidările de la Banca de Economii, pe fondul scandalului generat de “dispariţia” unui miliard de dolari. Anunţul a fost făcut de procurorul general Corneliu Gurin, în cadrul unui briefing de presă, în care a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor.
În vizorul Procuraturii vor fi Agenţia de Proprietăţi Publice, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiere, Comitetul pentru stabilitate financiară, factori de decizie de prim rang şi alte persoane din Guvern, Parlament, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi alte autorităţi centrale.
Investigaţiile vor fi efectuate de un grup din care vor face parte procurori, inclusiv din subdiviziunile care se ocupă de crime grave şi excepţional de grave, procurorii anticorupţie, dar şi ofiţerii de urmărire penală.
“S-a constatat necesitatea extinderii şi aprofundării investigaţiilor în ceea ce priveşte diverse perioade ale administrării băncii, cât şi a persoanelor responsabile, în special activitatea instituţiilor de stat şi a persoanelor angajate în aceste instituţi de stat. Am dispus prin ordonanţă proprie pornirea urmăririi penale pentru îndeplinire şi neîndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către persoane din instituţiile de stat, acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari. Totodată urmărirea penală va fi pe faptul gestionării prejudiciabile a proprietăţii de stat, pierderea controlului statului asupra Băncii de Economii (BEM), neintervenirea în vederea stopării devalizăriii băncii”, a declarat procurorul general Corneliu Gurin.
Procurorul general a precizat că urmează o serie de percheziţii la instituţiile de stat, ridicări de acte, dar şi audieri.
Anunţul procurorului general vine după ce, săptămâna trecută, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a publicat un raport privind riscurile de devalizare a Băncii de Economii pe care l-ar fi prezentat cu doi ani în urmă comisiei parlamentare de anchetă. În acest raport a explicat în detaliu cum s-a furat până în 2013 şi ce se punea la cale pentru perioada următoare, doar că nu a fost ascultat, şeful comisiei, comunistul Oleg Reidman, fiind şi unul dintre autorii furtului.
Mai mult, fostul ministru al Finanţelor spune că cel care a condus acest organism creat de Parlament, comunistul Oleg Reidman, ar fi cel care a şi pus bazele jafului încă în anul 2005, prin promovarea unor modificări legislative care au făcut sistemul bancar vulnerabil în faţa raiderilor.
Citeşte şi: Anchetă în Moldova, după ce un milion de dolari a ”dispărut”
Negruţa a menţionat că acesta ar fi acţionat în complicitate cu liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), pe atunci şeful statului Vladimir Voronin, şi foştii colegi ai celor doi, în prezent socialişti, Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi.
Într-un interviu oferit acordat ziarului Timpul, fostul demnitar, condamnat recent la trei ani de închisoare cu suspendare, face chiar mai multe precizări. El spune că atacurile asupra BEM au fost realizate în perioada 2011-2014 de grupuri diferite. Ultima schemă, care a implicat acordarea de credite neperformante, i-ar avea în spate pe liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vladimir Filat, şi fostul preşedinte al consiliului de administraţie de la BEM, Victor Bodiu. Iar prima etapă, care a constat în preluarea frauduloasă a pachetului de 18,5 la sută din acţiuni, ar fi fost realizată de cunoscuţi oameni de afaceri în domeniul bancar şi raideri din regiune.
Autorităţile de la Chişinău au plasat anul trecut Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank sub administraţia Băncii centrale, după ce o serie de împrumuturi neperformante au condus la falimentul creditorilor, care reprezintă împreună până la 20% din activele sistemului bancar al acestei foste republici sovietice.
