"Desfăşurarea de elemente ale sistemului antirachetă american în România complică situaţia internaţională în jurul Rusiei" a declarat vineri preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în timpul unei reuniuni centrate pe dezvoltarea industriei militare ruse, informează agenţia de presă TASS, citată de Agerpres.
"Evenimentele recente arată că situaţia nu devine mai bună. Din păcate, ea se agravează, dat fiind punerea în aplicare acum în România a staţiei de radiolocaţie, în calitate de element al sistemului de apărare antirachetă american", a subliniat Putin. De asemenea, potrivit liderului rus, actuala desfăşurare de elemente ale sistemului american antirachetă în Europa 'nu este apărare, ci majorarea potenţialului nuclear'.
Referitor la sistemul antirachetă al NATO, şeful statului rus a amintit că Moscova şi-a exprimat de nenumărate ori îngrijorările şi şi-a propus cooperarea cu partenerii americani, propunere care a fost respinsă. Totodată, el a subliniat că Rusia îşi modifică în permanenţă planurile în ceea ce priveşte construcţia forţelor sale armate, în funcţie de schimbările pe care le înregistrează situaţia internaţională.
Scutul antirachetă pe care Statele Unite l-au activat în Europa este un pas către o nouă cursă a înarmării, a declarat vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, care s-a pronunţat pentru ajustarea cheltuielilor bugetare ale ţării sale în vederea neutralizării ''ameninţărilor emergente'' la adresa Rusiei, relatează agenţia de presă Reuters.
''Acesta nu este un sistem defensiv. El face parte din potenţialul nuclear strategic al SUA adus la periferie. În acest caz, Europa de Est este o astfel de periferie. Până acum, cei care au luat astfel de decizii au trăit în linişte şi siguranţă. Acum, întrucât aceste elemente ale apărării antirachetă sunt desfăşurate, suntem nevoiţi să ne gândim cum să neutralizăm ameninţările emergente la adresa Federaţiei Ruse'', a spus Putin.
Alături de desfăşurarea unor nave transportând rachete Aegis în Marea Mediterană şi de alte elemente ale scutului antirachetă în Polonia, obiectivul din România este ''încă un pas către şubrezirea securităţii internaţionale şi începutul unei noi curse a înarmării'', a adăugat şeful statului rus. El a menţionat că Rusia nu va fi atrasă în această cursă, dar va continua să îşi reînarmeze forţele armate şi navale şi va cheltui fondurile aprobate, într-o manieră care va ''confirma actualul echilibru strategic de forţe''.
Adjunctul secretarului american al apărării, Robert Work, a afirmat joi că scutul antirachetă nu va fi folosit împotriva vreunei ameninţări viitoare din partea rachetelor ruseşti. La rândul său, asistentul secretarului de stat al SUA pentru controlul, verificarea şi conformitatea armamentelor, Frank Rose, avertiza că rachetele balistice iraniene pot lovi părţi ale Europei, inclusiv România.
Vladimir Putin a afirmat că perspectiva unei ameninţări nucleare dinspre Iran nu ar trebui să mai fie luată în serios şi că ea este folosită de Washington ca un pretext pentru a-şi dezvolta scutul său antirachetă în Europa.
Întregul sistem de apărare antirachetă al SUA în Europa, care va fi finalizat în 2018 după instalarea elementelor din Polonia, se bazează pe radare ce vor detecta lansările de rachete balistice în spaţiu. Traiectoria rachetei va fi măsurată apoi cu ajutorul unor senzori, iar racheta va fi distrusă în spaţiu înainte de a reintra în atmosfera terestră. Interceptorii vor putea fi lansaţi de pe nave sau de la sol. Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice.
Poziţia oficială a NATO, exprimată şi la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv şi obiectivul său este de a descuraja acţiuni agresive din partea unor state cu veleităţi nucleare din Asia şi Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul. În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic şi îi ameninţă securitatea.
