Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat joi că nu intenţionează să propună o lege de graţiere sau amnistie, chiar dacă au existat presiuni în acest sens în spaţiul public.
“Am simţit o foarte mare presiune. De altfel, presiunea a fost şi publică. (…) Nu am de gând să propun niciun fel de măsură de graţiere şi de amnistie. De ce? Pentru că asta nu ar rezolva cauza. Noi avem o problemă de condiţii în penitenciar şi presupunând prin absurd că mâine toată lumea ar ieşi din penitenciar, condiţiile rămân aceleaşi. Şi sistemul judiciar din România va continua să condamne persoane care se vor duce în aceleaşi condiţii şi vor avea exact aceleaşi probleme” a declarat Raluca Prună la Digi 24.
Ea a apreciat că soluţia problemelor din penitenciare nu ar fi graţierea, ci identificarea şi apoi rezolvarea cauzelor care au condus la situaţia actuală. “Soluţia este să umblăm la cauze, cauzele sunt multiple, sunt nişte cauze de sistem şi am să deschid această dezbatere în care cred că-i datorez publicului din România cifre, ca să încetăm cu miturile urbane. Se spune, de exemplu, că avem cele mai mari pedepse din Uniunea Europeană. Fals, nu este aşa. (…) Se mai spune că avem cea mai mare populaţie carcerală din Uniunea Europeană. Şi acest lucru este inexact (…), suntem în media europeană. (…) Ceea ce avem este un deficit de locuri în penitenciare. De ce avem asta? Din cauza faptului că, în 26 de ani, în afară de strategii, mare lucru nu s-a făcut”, a precizat ministrul, citat de Agerpres.
Referitor la faptul că nemulţumirile persoanelor aflat în detenţie şi-au găsit ecou în clasa politică, Raluca Prună a apreciat că politicienii sunt datori să asculte doleanţele tuturor cetăţenilor, inclusiv ale celor care execută o pedeapsă privativă de libertate. “N-am văzut, ca cetăţean, aşa o aplecare teribil de mare a politicienilor cu privire la condiţiile din penitenciare cum văd acum, când, din păcate, unii dintre politicieni sunt ei înşişi subiecte de drept penal (…) şi sunt ei înşişi cei care ajung acolo să vadă pe pielea lor care sunt condiţiile”, a adăugat ministrul Justiţiei.
Raluca Prună a mai declarat că, în unele penitenciare, deţinuţii au fost încurajaţi de carele de televiziune să incendieze cearşafurile din celule. “Au fost insule izolate de protest, sunt penitenciare în care nu s-a protestat, sunt penitenciare în care – n-am să le numesc, din respect pentru cei din penitenciarele respective – erau încurajaţi de carele de televiziune: «Acuma daţi foc la cearşafuri!» şi deţinuţii scoteau un cearşaf, îi dădeau foc, se filma şi după aceea lumea se calma”, a spus ministrul Justiţiei.
Confiscarea averilor dobândite ilegal
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a mai spus că, în cazul infracţiunilor economice, ar putea fi utilă confiscarea nu doar a banilor obţinuţi direct din infracţiuni, ci şi a celor obţinuţi ulterior prin multiplicarea lor, o iniţiativă legislativă în acest sens urmând să fie prezentată în Parlament în toamnă.
“Eu am spus că trebuie discutat şi despre faptul că, probabil, pentru infracţiuni economice, poate că ar fi mai bine să luăm banii furaţi, să facem o confiscare a produsului infracţiunii, deci nu numai a banului furat, dar şi a fructului acelui ban. Dacă eu fur mâine un milion de euro cu care îmi cumpăr nişte imobile şi între timp produc cinci milioane, eu aş vrea să văd că noi confiscăm cele cinci milioane de euro. Şi avem pentru asta legislaţie europeană, pe care trebuie să o transpunem până în octombrie şi (…) voi pune pe masa Parlamentului legea, la începutul acestei sesiuni parlamentare”, a declarat Raluca Prună.
În opinia sa, o astfel de iniţiativă va avea ca efect descurajarea infracţionalităţii economice, deoarece pierderea tuturor bunurilor obţinute ilegal ar fi mai dureroasă decât o pedeapsă privativă de libertate. “Pentru aceste infracţiuni şi pentru a depopula, să spunem, penitenciarele, ideal ar fi să avem mecanisme care să confişte produsul infracţiunii, care să facă în aşa fel încât aceste infracţiuni să nu mai fie interesante. Şi pariul meu este (…) că are un caracter de descurajare mult mai mare să-ţi iau banii decât să te trimit în penitenciar, unde eşti în custodia statului, unde statul cheltuie cu tine (…) şi când ieşi de acolo te bucuri de produsul infracţiunii, care poate fi considerabil. Uneori poate fi un comportament economic raţional să aleg să mă duc la închisoare un an, doi şi să rămân cu milioanele acelea pe care ca om liber, dacă nu aş fi fost implicat în activităţi infracţionale, nu le-aş fi realizat. (…) Iar eu asta vreau şi la asta lucrăm, la confiscarea produsului infracţiunii şi descurajarea comportamentului infracţional pentru infracţiuni economice”, a explicat ministrul Justiţiei.
Corupţie şi la stat, şi la privat
Niciun sector al societăţii nu este imun la corupţie, acest fenomen manifestându-se inclusiv în mediul privat, a afirmat joi ministrul Justiţiei, Raluca Prună. “Niciun sector nu este imun la corupţie, inclusiv mediul privat. Avem instrumente la nivel internaţional, convenţii care combat corupţia în sectorul privat. Deci, nu putem vorbi de corupţie doar în sectorul public, iar din sectorul public doar în anumite segmente. Există practici coruptive, din păcate, în toate zonele de activitate ale unei societăţi”, a declarat Raluca Prună.
Întrebată dacă ea crede că politicul încurajează corupţia, Raluca Prună a răspuns că nu este de acord cu o astfel de generalizare, însă, a admis că unii politicieni creează această impresie. “Eu nu cred că politicul încurajează corupţia. Putem spune că, prin comportamentul lor, anumiţi politicieni dau impresia că politicul este un mediu în care practicile corupte există, din păcate, într-un număr mai mare. Dar nu este ceva de mirare, pentru că acolo unde ai o decizie ai şi tentaţia naturală de a corupe eventuala decizie. Dar nu aş generaliza, nu vreau să spun că este politicul mai corupt decât alte sectoare”, a spus ministrul Justiţiei.
Corectarea noilor coduri
Ministrul Justiţiei a mai spus că intenţioneză să “corecteze” noile coduri împreună cu cei care au lucrat la ele. “Se spune că noi avem pedepse foarte mari, nu, noi nu avem pedepse foarte mari, avem un Nou Cod Penal care a scăzut pedepsele la cele mai multe dintre infracţiuni. Rezultatul Noului Cod Penal şi al Noului Cod de Procedură Penală este că populaţia aflată în detenţie a scăzut”, a declarat Raluca Prună.
Ea a precizat, însă, că, tot prin efectele noilor coduri, numărul celor se află în supravegherea unui consilier de probaţiune a crescut foarte mult. “Ce avem noi, cred eu, ca problemă, şi trebuie discutat cu cei care au contribuit, specialişti în drept execuţional penal, cu cei care au lucrat la aceste coduri şi care au avut o fiosofie probabil atunci când au adoptat codurile, este sporul. Şi dau un exemplu ca să-l înţeleagă toată lumea. Dacă, de exemplu, eu, mâine, mă apuc să fur oglinzi din parcări şi timp de două săptămâni fur 100 de oglinzi, codul va reţine că am făcut 100 de fapte de furt. Şi să zicem că primesc pentru fiecare faptă de furt un an, care e pedeapsa minimă. Se reţine pedeapsa cea mai mare, să zicem un an, pedeapsa minimă, plus 99 de ani de la cele 99 de fapte şi iau o treime din aceşti 99 de ani, pe care îi adaug la anul acela. Deci primesc un an plus 33, 34 de ani de închisoare, dar în realitate voi primi 30 pentru că ăsta e maximum prevăzut de codul penal. Pe de altă parte, pentru o faptă de omor, sub acelaşi cod penal, pot primi 18 ani de închisoare”, a spus Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a explicat că judecătorul este obligat, prin noile coduri, să aplice sporul de pedeapsă. “Avem această situaţie, în care mai multe fapte de furt care sunt, deci, un concurs de infracţiuni, generează, ca rezultantă, o pedeapsă mult prea mare faţă de pedeapsa pentru o singură faptă de omor. Aceste lucuri trebuie discutate, Trebuie să spun că ceea ce înainte era la latitudinea judecătorului, acest spor, judecătorul putea să îl dea sau nu, acum este obligatoriu şi toţi aceşti factori concură la ce vedem astăzi, pedepse foarte mari pentru fapte care sunt reprobabile, dar eu cred că toţi suntem de acord că între numeroase fapte de furt şi o faptă de omor probabil că mai greu trebuie să atârne fapta de omor”, a adăugat Prună.
Ministrul Justiţiei a spus că va discuta despre modificarea codurilor cu cei care au lucrat la ele, dar că această modificare nu se va face nici prin hotărâri luate sub presiunea unor proteste în penitenciar, nici printr-o presiune mediatică. “Trebuie văzut unde anume umblăm ca să corectăm, fin, ceea ce este de corectat”, a conchis Raluca Prună.
