Unele persoane folosesc, în mod abuziv, meseria de jurnalist, cu scopul de a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă. Totodată, unele autorităţi ale statului au încercat blocarea accesului la informaţii în cazuri precum: Revoluţia din 1989, Mineriada din iunie '90 sau tragedia din Colectiv, potrivit unui raportul realizat de ActiveWatch.
Raportul FreeEx acoperă în principal evenimentele din perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016.
Potrivit sursei citate, justiția a reuşit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin „mecanisme corupte de finanţare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituţii de presă, folosirea presei pentru şantaj sau implicarea ei în acte de corupţie la cel mai înalt nivel".
Autorii raportului privitor la libertatea presei în România adaugă că, în perioada 2015-2016, în presă au apărut noi cazuri de corupție, „de care se fac vinovaţi patroni şi administratori de presă, dar şi jurnalişti”. Astfel, în România, „un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupţie, conform unui rechizitoriu DNA", iar "mai mulţi patroni de presă au fost arestaţi pentru corupţie şi evaziune fiscală".
Tot în raportul FreeEx se precizează că „dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conţinutul editorial al unor instituţii de presă importante". De asemenea, se mai arată în Raportul FreeEx, „dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanţare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri şi patroni de media".
Mai mult, unele autorităţi locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor, iar avertizorii de integritate au fost hărţuiţi, la rândul lor, de instituţii sau companii publice, se arată în document.
Totodată, raportul precizează că „instituţiile statului blochează accesul la informaţii despre evenimente-cheie din istoria recentă a României, precum: Revoluţia din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv".
Mai mult, raportul FreeEx identifică mai multe tipuri de cenzură practicată în media româneşti: cenzura ce se foloseşte de pârghiile economice (finanţarea redacţiilor), acţiuni explicite de ameninţare sau intimidare, dar şi eforturile unor autorităţi de a bloca accesul jurnaliştilor la informaţii esenţiale.
În acelaşi timp, se apreciază în raportul FreeEx, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) „a continuat să se discrediteze în spaţiul public din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri".
Raportul aduce şi un omagiu jurnaliştilor, fotografilor şi cameramanilor care au murit sau au fost răniţi în tragedia din clubul Colectiv, din 30 octombrie anul trecut.
Departamentul FreeEx a început să publice rapoarte anuale dedicate libertăţii presei în anul 2000. Scopul acestor rapoarte este să ofere o imagine asupra principalelor evenimente şi tendinţe în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi, în special, în ceea ce priveşte libertatea presei.
Raportul de faţă, care are 120 de pagini, acoperă în principal evenimentele din perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016. Cazurile publicate au un rol ilustrativ. Cazurile raportate au drept sursă: investigaţiile directe ale echipei FreeEx (discuţii şi corespondenţe cu părţile implicate, cu avocaţi ai părţilor, cu instituţiile statului etc.), informaţii culese cu ajutorul reţelei FreeEx (www.groups.yahoo.com/freeex), articole apărute în presa scrisă, ştiri radio şi tv, bloguri şi publicaţii online.
