Iată neregulile descoperite de Curtea de Conturi:
Nereguli dupa privatizarea SC Amonil SA Slobozia
Neprezentarea către vânzător, în termenul prevăzut în contract (nu mai târziu de data de 30 aprilie a fiecărui an), a certificatelor semnate de cenzorii societăţii sau de o firmă de audit care să ateste realizarea investiţiilor la datele scadente din contract;
Nerealizarea volumului de investiţii prevăzut în contract, contrar clauzei în conformitate cu care cumpărătorii se obligă că vor face în continuare investiţii în societate în sumă totală de 13.755 mii lei, echivalentul a 52,5 milioane USD, într-o perioadă de 5 ani de la data semnării contractului.
Deficienţe în stabilirea şi urmărirea încasării, de către AVAS, a penalităţilor datorate de cumpărători, în condiţiile nerealizării obligaţiilor investiţionale asumate prin contract. La calculul penalităţilor nu s-a luat în considerare faptul că, în contractul de privatizare, investiţiile au fost exprimate atât în lei cât şi în echivalent USD.
Calculul penalităţilor s-a efectuat prin aplicarea procentului de 25% la valoarea investiţiilor exprimată în lei, la finele perioadei investiţionale, fără să se ţină cont de echivalentul în lei a sumei în USD, la data scadenţei, în condiţiile în care clauza din contract prevede că, cumpărătorii se obligă că vor face în continuare investiţii în societate în sumă totală de 13.755 mii lei, echivalentul a 52,5 milioane USD.
Penalităţile, astfel calculate, au fost în valoare de 3.439 mii lei, cumpărătorul fiind acţionat în instanţă, de către AVAS, pentru obligarea la plata lor.
Valoarea estimată, în timpul controlului, a penalităţilor datorate de cumpărători, pentru nerealizarea investiţiilor, la datele scadente din Programul de investiţii, ţinând cont de echivalentul în lei a sumei în USD, înscrisă în contract, şi de cursul leu/USD, comunicat de BNR la datele scadente, reprezintă 17.336 mii lei (3.077 mii lei, pentru anul 1996, respectiv, 14.259 mii lei, pentru perioada 1997-2000).
Faţă de suma de 17.336 mii lei, penalităţile solicitate de AVAS în instanţă, pentru care cumpărătorul a fost obligat la plată, în valoare de 3.439 mii lei, acoperă doar parţial penalităţile estimate pentru investiţiile nerealizate la prima scadenţă (31.12.1996), în sumă de 3.077 mii lei.
La data controlului, AVAS era înscrisă la masa credală a cumpărătorului (firmă aflată în insolvenţă), pentru suma de 3.439 mii lei. În timpul controlului AVAS a solicitat actualizarea la inflaţie a debitului menţionat, creanţa actualizată valorând 3.716 mii lei.
AVAS nu a fost de acord cu aceasta constatare. Direcţia Asistenţă Juridică şi Contencios, din cadrul acestuia, a precizat: „... - ţinând seama de durata în timp a investiţiilor, precum şi de eventualitatea deprecierii leului în evoluţia cursului valutar, raportarea sumelor la valuta (USD), deşi nu era impusă prin acte normative, constituie o măsură de prudenţă pentru asigurarea funcţionării în condiţii cât mai bune a societăţilor privatizate ....".
De asemenea, cel de al doilea aviz era aplicabil la data plăţii efective a obligaţiilor de către cumpărător, astfel că nu este o contradicţie nici cu primul aviz, nici nu putea fi inclus în notă (fiind ulterior), ci o completare care ţine seama de protejarea intereselor statului în ceea ce priveşte cuantumul penalităţilor care trebuie să aibă în vedere eventuale deprecieri ale monedei naţionale.. „.
AVAS nu a acţionat cumpărătorii în instanţă pentru plata penalităţilor aferente nerealizării investiţiilor asumate prin contract, după fiecare din datele scadente stabilite prin Programul de investiţii din Anexa nr.2 la contract, existând riscul prescrierii sumelor datorate. În condiţiile în care cumpărătorii nu au achitat penalităţile solicitate prin notificări, AVAS trebuia să acţioneze în instanţă, pentru cele două tranşe de penalităţi, în termenele legale de prescripţie.
In conditiile in care prima perioadă de investiţii era anul 1996, iar a doua perioadă era 1997-2000, s-a constatat că, acţionarea în instanţă, a cumpărătorului, s-a făcut abia la data de 26.09.2002, pentru penalităţi aferente nerealizării volumului total de investiţii.
Din documentele prezentate de AVAS, s-a constatat că, într-o adresă a Direcţiei Juridice, către Departamentul Urmărire Vânzări, Agenţi - Direcţia Performanţe Postprivatizare, din anul 2000, se preciza faptul că, la acea dată, nu mai puteau fi promovate acţiuni în instanţă pentru penalităţi aferente investiţiilor nerealizate în anul 1996, la un număr de 50 de contracte, ca urmare a depăşirii termenului de 3 ani în care se putea acţiona în instanţă pentru recuperarea acestor sume, printre care şi contractul sus menţionat.











