Opt senatori, între care și incompatibilul Akos Mora, vor să supună dezbaterii Senatului activitatea Agenției Naționale de Integritate, prilej pentru a-l demite pe președintele instituției, Horia Georgescu, chiar dacă nu există motive legale.
Motive legale pentru a demite conducerea unei instituții sunt ineficiența, managementul defectuos. Deciziile în privința ANI le ia doar Consiliul Național de Integritate, în urma unui raport de audit extern independent. Or, în cazul ANI există doar evaluări care reflectă rezultate de excepție ale actualei conduceri a Agenției, reprezentată de președintele Horia Georgescu și vicepreședintele Bogdan Stan.
Astfel, ultimul raport de audit extern, realizat de experții de la societatea de prestigiu Deloitte, vorbeşte de rezultatele bune ale ANI care sunt însușite “fără recomandări” de Consiliul Național de Integritate (CNI), singura instituție menită să verifice activitatea agenției.
CNI susține că cererea unor senatori de a dezbate activitatea ANI este nelegală
În replica la solicitarea celor opt senatori de a supune dezbaterii Senatului activitatea ANI, Consiliul Național de Integritate a anunțat că, potrivit legilor în vigoare, „Senatul nu are prerogativa legală de a efectua proceduri parlamentare specifice pentru dezbaterea Raportului de Activitate“ al ANI și nici al Raportului de audit extern independent al evaluării calității managementului ANI, acestea fiind transmise (Senatului – n.n.) doar spre informare de către Consiliul Național de Integritate”.
Reamintim că numai în anul 2013, ANI a descoperit 323 cazuri de incompatibilitate, 126 conflicte de interese administrative și penale, 15 cazuri privind constatarea unor diferențe nejustificate de avere și 22 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale.
În primele trei luni ale anului 2014 au fost descoperite 82 cazuri de incompatibilitate, 21 conflicte de interese administrative și penale, 15 cazuri privind constatarea unor diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate și 12 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de corupție).
Între ultimii 323 incompatibili (cu hotărâri definitive, pronunțate de instanțe de judecată) se află 7 deputați, 3 senatori, 1 președinte de la Consiliul Concurenței, alți demnitari.
În ultimul lot de incompatibili descoperit de inspectorii ANI în martie, anul acesta, se află 32 de parlamentari, dintre care 22 de deputați și 10 senatori. Aceștia pot contesta decizia ANI la instanțele de judecată. Din acest rezumat de bilanț rezultă că managementul instituției a fost de excepție.
DELOITTE: Președintele ANI a urmărit EFICIENT cazurile instrumentate
Potrivit evaluării experților idependenți de la Deloitte, președintele ANI și-a făcut datoria cu asupra de măsură. Redăm câteva fragmente din raportul Deloitte.
"(…) Nu au fost constatate discrepanțe între activitatea practică şi prevederile ROF în ceea ce priveşte funcţia de Preşedinte. Managementul Agenției Naționale de Integritate a continuat linia stabilită prin documentele programatice ale instituției, Strategia pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate (2011-2014) și Planul de management pentru 2012 – 2015, axându-se pe dezvoltarea instrumentelor informatice de lucru ale personalului instituției, îmbunătățirea istoricului de cazuri, asigurarea urmăririi eficiente a cazurilor instrumentate, în sensul obținerii de rezultate disuasive (acțiuni pentru aplicarea pedepselor prevăzute de lege pentru a descuraja săvârșirea unor fapte asemănătoare – n.n.).
În raportul de audit extern Deloitte se amintește: “Rezultatele și eforturile Agenției au fost apreciate prin Rapoartele Comisiei Europene, fie că vorbim de cele emise în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare, fie că vorbim de evaluarea generală care s-a făcut la nivelul tuturor statelor membre ale UE”.
Experții Deloitte se mai precizează: “Cea mai mare provocare pentru viitor, proiect început în cursul anului 2013, se referă la instrumentul prevenirii conflictelor de interese”.
De ce vor parlamentarii să-l elimine pe președintele ANI?
Având în vedere că cel puțin unul dintre senatori – respectiv Akos Daniel Mora – trebuia să părăsească încă de anul trecut Senatul din motive de incompatibilitate ( așa au decis Înalta Curte și Curtea Constituțională), răspunsul posibil la dorința unor parlamentari de a elimina actuala conducerea agenției este blocarea activității ANI pentru a nu se mai descoperi demnitari incompatibili sau în conflict de interese (spre exemplu, contracte avizate/semnate în beneficiul demnitarului/alesului sau al familiei).
Semnatarii cererii de analizarea a activității ANI sunt: Sorin Roşca Stănescu (independent, cu decizie ANI de incompatibilitate), Cristiana Anghel (PC – suspectată la un moment dat de ANI de conflict de interese), Akos Mora (PNL- declarat incompatibil de ANI, Inalta Curte si CCR), Valer Marian (independent, afiliat PSD, declarat incompatibil de ANI), Daniel Barbu (PNL), Petru Ehegartner (PNL – declarat incompatibil de ANI), Nelu Tătaru (senator PNL, nu a fost lăsat să practice simultan și profesia de medic din motive de incompatibilitate) şi Sebastian Grapă (PNL, declarat incompatibil de ANI).
