Ministrul Vlad Alexandrescu a cerut Primăriei Cluj-Napoca oprirea intervenţiei asupra clădirilor din centrul istoric al oraşului, deoarece această acţiune nu este avizată, dar primarul Emil Boc a declarat că cererea este ”puțin exagerată”.
Emil Boc a declarat, joi, corespondentului Mediafax că descentralizarea presupune ca o decizie să fie luată de o autoritate a statului ”cel mai aproape de cetățean, nu să centralizezi totul la București”.
“Consider puțin exagerată atitudinea ministrului Culturii de a cere pentru orice imobil din centrul Clujului un aviz al Ministerului Culturii. Mă întreb dacă acesta este sensul descentralizării și al subsidiarității în România, ca în condițile în care ai la Cluj o Comisie a Monumentelor Istorice, ce aparține Ministerului Culturii, să nu mergi pe avizul acesteia, ci să aștepți o semnătură a unui ministru de la București? Suntem în anul 2016, într-o țară a UE, și cred că descentralizarea trebuie să coboare, nu să urce. Descentralizarea presupune ca o decizie să fie luată de o autoritate a statului cel mai aproape de cetățean, nu să centralizezi totul la București, în buna manieră românească”, a spus Boc.
Potrivit acestuia, Primăria Cluj-Napoca va respecta toate solicitările legale existente și va trimite la București toate documentele solicitate în cadrul acțiunii de intervenție la clădirile din centrul municipiului. ”Dorim doar să salvăm viețile oamenilor și să nu le punem în pericol. Dar tentația aceasta centralistă trebuie să ne dea de gândit. Acolo unde există autorizații emise, acele lucruri se vor realiza în condițiile prevăzute în autorizație, iar acolo unde nu există nu se vor face lucrări până se vor obține autorizațiile, că vor de la Cluj sau de la București, vom vedea. Cu cât vor dura mai mult, cu atât vom pune în pericol viața cetățenilor. Noi nu lucrăm decât acolo unde avem autorizații. Atrag însă, atenția, că acest demers de ultracentralizare poate pune în pericol viața oamenilor și poate duce la tragedii la care cu greu vom da apoi explicații”, a mai spus Emil Boc.
Acesta a precizat că, în Cluj-Napoca, se intervine doar în cazul clădirilor unde există notă tehnică de constatare, făcută de un expert, și aviz de la Comisia de Monumente Istorice cu privire la necesitatea intervenției în regim de urgență, pe baza autorizației emise, cu două documente din dosar. ”Este vorba de două documente, o expertiză tehnică de specialitate, care arată starea iminentă de degradare a unei fațade, și avizul de la Comisia de Monumente Istorice care autorizează intervenția în regim de urgență. Am făcut acest lucru pentru a preveni tragedii în centrul Clujului din cauza incapacității și iresponsabilității unor proprietari de a-și îngriji clădirile”, a explicat Boc.
Acesta a afirmat că Primăria Cluj-Napoca, Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Avram Iancu” Cluj și Comisia Zonală pentru Protecția Monumentelor au declanşat, marți, o acțiune preventivă de verificare și înlăturare a tuturor elementelor decorative și de construcție ale imobilelor deteriorate din centrul istoric al municipiului – țigle, tencuială, ornamente – scopul acțiunii fiind protejarea cetățenilor de riscul de accidentare prin desprinderea de elemente din construcțiile istorice.
”Prin acțiunea demarată, municipalitatea a urmărit să ofere siguranță cetățenilor, în condițiile în care toți proprietarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de a demara lucrări de reabilitare a fațadelor imobilelor pe care le dețin, dar din diferite motive nu au făcut încă demersurile fizice de reabilitare. Doresc ca prin această acțiune să ne asigurăm că viața cetățenilor din municipiu nu este pusă în pericol, iar proprietarii care nu vor proceda la refațadizarea imobilelor și întreținerea clădirilor, conform obigațiilor legale, vor suporta rigorile legii. Nu este acţiune împotriva ornamentelor, este o acţiune împotriva proprietarilor delăsători care pun în pericol viaţa cetăţenilor”, a mai spus Boc.
Potrivit acestuia, până în prezent au fost verificate 17 clădiri dintr-o listă de 43 situate în centrul istoric al municipiului și aflate în diverse stadii de degradare, urmând să fie analizate toate imobilele care vor prezenta vreo urmă de risc. Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a identificat și somat proprietarii a 558 de imobile aflate în diferite stări de degradare pentru a trece la executarea unor lucrări de reabilitare.
“Deja au început unii proprietari să depună solicitări de intervenţie de primă urgenţă, de refaţadizare, pentru că s-au speriat mai mult de răspunderea penală decât de amenzi, că amenzile nu le-au băgat în seamă. Dar i-a speriat foarte mult deschiderea dosarului penal de la Hotelul Continental, unde din fericire nu a fost o tragedie, ci a fost doar o tânără rănită în luna decembrie, dar un dosar penal s-a deschis şi o formă de răspundere penală va fi. Vor decide procurorul şi instanţa de judecată”, a mai spus primarul Clujului.
Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în iulie 2013 un plan multianual de refațadizare a clădirilor din centrul istoric al municipiului, fiind identificate mai multe sute de imobile care necesită lucrări. Proiectul se desfășoară lent deoarece proprietarii de clădiri nu au făcut demersuri pentru a începe lucrările de reabilitare.
Joi, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a cerut Primăriei Cluj-Napoca oprirea intervenţiei asupra cădirilor din centrul istoric al oraşului, prin care se înlătură fragmente de faţade identificate ca fiind pericol public, precizând că această acţiune nu este avizată de Ministerul Culturii. “În ultimele zile, primăria şi ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – n.r.) au organizat o serie de acţiuni de înlăturare a unor fragmente din faţadele clădirilor identificate ca fiind un pericol public. Potrivit informaţiilor primite de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj acţiunea este o intervenţie de urgenţă în categoria celor reversibile pentru care a fost obţinut avizul Direcţiei. Intervenţia se realizează cu condiţia extragerii elementelor decorative în vederea reutilizării lor în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare”, a scris ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook.
Vlad Alexandrescu mai menționa că în centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca se intervine atât asupra monumentelor de grupa B (valoare locală), aflate în competenţa de avizare a Direcţiei Judeţene, cât şi a celor de grupa A (valoare naţională), pentru care este necesar avizul Ministerului Culturii. “Până în acest moment nu ni s-a solicitat avizul, motiv pentru care am solicitat primăriei oprirea intervenţiei pe respectivele clădiri”, a mai scris Vlad Aexandrescu pe Facebook.
El preciza că intervenţiile sunt urmărite de un inginer angajat de Primărie, care nu este atestat de Ministerul Culturii, şi nici de arhitectul Direcţiei Judeţene de Cultură. “Îmi exprim îngrijorarea faţă de slaba reprezentare a specialiştilor din domeniu implicaţi în acţiunea primăriei, considerând necesară organizarea unor echipe multidisciplinare pentru recuperarea tuturor elementelor valoroase”, mai spunea Vlad Alexandrescu.
Ministrul Culturii a precizat că, joi dimineaţă, a solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi Direcţiei Judeţene de Cultură o serie de documente care fundamentează intervenţia şi rapoarte privind aceasta. “În acest moment, problema schimbărilor legislative care să asigure conservarea şi restaurarea clădirilor istorice care prezintă un pericol se află în atenţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a Ministerului Culturii”, explica ministrul Vlad Alexandrescu.
Vlad Alexandrescu a prezentat pe pagina sa de Facebook şi lista clădirilor de grupă A asupra cărora Primăria din Cluj-Napoca nu are documentele necesare pentru a interveni (avizul Ministerului Culturii), respectiv imobile care fac parte din Ansamblul urban “Centrul istoric al oraşului Cluj” şi monumentele clasate individual – Palatul Teleki şi Casa Wolphard Kakas, în prezent Universitatea de Arte Vizuale “Ion Andreescu.
