» Programul de reabilitare termica a blocurilor inainteaza in pasi de melc, in timp ce incalzirea a devenit un lux pentru romani.

» Statul si primariile au bugete mici pentru reabilitare. Banii UE destinati "regenerarii urbane" asteapta insa sa fie absorbiti.

» Dupa asaltul termopanelor de diferite forme si culori, urmeaza placarea pe cont propriu a fatadelor de bloc care mutileza chipul cartierelor.

In timp ce programul de reabilitare termica a blocurilor sustinut de Guvern, primarii si asociatiile de proprietari avanseaza neconvingator, din cauza fondurilor bugetare insuficiente si a procedurilor greoaie, incalzirea caselor prost izolate a devenit un lux pentru romani. In asemenea conditii, multi proprietari cu ceva bani pusi deoparte au trecut singuri la termoizolarea apartamentelor, amplificand hidosenia urbanistica a cartierelor. Un consultant austriac angajat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL) atrage atentia ca reabilitarea blocurilor este o urgenta nationala. Potrivit ministrului Locuintelor, Laszlo Borbely, apartamentele reabilitate au un consum de energie mai mic cu 35%, iar valoarea lor de piata poate creste cu 30%. In prezent, programul de termoizolare este derulat prin MDLPL, iar costurile lui sunt impartite intre stat, care contribuie cu 34% din suma, primarie, care asigura 33% si proprietarii care participa cu 33%. Desi programul a inceput in 2003, in cadrul lui au fost reparate doar cateva zeci de blocuri, din cele peste 85.000 existente in tara. In Capitala, de pilda, receptia celui dintai bloc izolat termic a avut loc abia in primavara. La intarzierea reabilitarii au contribuit atat statul, cat si ezitarea asociatiilor de proprietari de a se inscrie in program, din cauza neputintei de a asigura cofinantarea. Primarul Focsaniului, Decebal Bacinschi, a atras atentia ca, daca un singur om dintr-un bloc nu are bani, optimizarea energetica moare in fasa. Potrivit Federatiei Asociatiilor de Proprietari "Habitat", costul izolarii termice a unui apartament este de 5.000-8.000 de euro, din care proprietarul acopera o treime.

Izolarile termice pe cont propriu sunt riscante. Gheorghe Stanescu, consultant la Federatia "Habitat", sustine ca "anveloparile", adica placarile exterioare, pot scapa de sub orice control urbanistic, deoarece multi proprietari au decis deja sa nu mai astepte banii de la bugetul de stat si de la primarii pentru a-si reabilita locuintele. "Cum statul nu prea a avut fonduri, iar certificatul energetic fara de care nu mai pot fi vandute apartamentele va fi introdus la sfarsitul anului 2009 sau inceputul lui 2010, oamenii au intrat in panica si au trecut la anvelopari pe cont propriu", spune Stanescu. Expertul recunoaste ca hei-rup-ul reabilitarilor strica fata localitatilor, in conditiile in care unii proprietari din bloc au bani sa investeasca in fatade, iar altii, nu. In plus, firmele care executa aceste lucrari ar putea sa faca placari de mantuiala, care sa pice in cativa ani. Faptul ca populatia a inceput sa preia haturile reabilitarii a fost constatat in toate orasele. Un numar de 157 de reabilitari termice exterioare realizate individual au fost identificate in Resita, desi legea prevede ca acestea se fac doar de asociatiile de proprietari. Primarul Resitei, Liviu Spataru, le-a spus celor care au placat blocurile ca nu le va darama lucrarile, insa ei trebuie sa-si convinga vecinii sa acceseze programul MDLPL.

Solutia urgentarii reabilitarii termice tine atat de Legislativ, cat si de primarii. Potrivit Ginei Petrescu, seful Directiei de Reabilitare Termica din ministerul de resort, programul de reabilitare ar putea dura mai putin, prin adoptarea unei legi care sa prevada  ca, pentru acelasi tip de blocuri, sa se foloseasca un proiect standard. In Capitala, Primaria Sectorului 1 este  hotarata sa grabeasca reabilitarea, incepand auditul termic la 85 de blocuri. Primarul Andrei Chiliman este de parere ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, care in 1990 a decis sporirea confortului termic al tuturor blocurilor din fosta RDG, pe cheltuiala statului. Consiliul Local Sector 1 a hotarat, de altfel, in ianuarie 2008, sa preia cheltuielile asociatiilor de proprietari pentru reabilitarea termica.

Diagnosticul austriac
Un raport realizat de consultantul austriac IBW (Institute for Real Estate end Housing), la comanda MDLPL, arata ca privatizarea masiva a blocurilor din perioada 1990-2004, asociata cu absenta legislatiei locative, a condus la degradarea masiva a fondului imobiliar, ceea ce face din reabilitare "o provocare primordiala". Romania are circa 8,2 milioane de unitati locative, dintre care 784.000  in Bucuresti, iar austriecii au remarcat ca detinatorii acestora "doresc sa beneficieze de avantajele detinerii unei proprietati, dar refuza responsabilitatea pe care un asemenea statut o implica". Mai mult – sustin austriecii – romanii cred ca statul ar trebui sa le repare apartamentele, asa cum se intampla pe vremea lui Ceausescu.  

IBW arata ca 67% din blocuri, construite dupa 1960, sunt afectate de izolatia termica slaba. "Privatizarea fondului locativ a facut ca reabilitarea sa devina si mai dificil de realizat. Foarte putini proprietari realizeaza faptul ca locuinta lor are in mod real nevoie de imbunatatiri", spun austriecii. Pentru accelerarea reabilitarii, exista posibilitatea accesarii fondurilor UE destinate dezvoltarii urbane, mai precizeaza IBW. Reprezentantii asociatiilor de proprietari stiu si ei ca exista fonduri UE pentru blocuri, insa nu cunosc mecanismul de accesare a lor. "Cred ca in cateva luni vom afla mai multe despre aceste fonduri", spune Gheorghe Stanescu de la Federatia "Habitat".