Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cert, în rechizitoriu, magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) declasificarea documentelor pe care fostul ministru de Interne Petre Tobă ar fi refuzat să le pună la dispoziția anchetatorilor, în dosarul privind cheltuielile din fondurile operative ale structurii de informaţii din MAI.
La capitolul „Măsuri de declasificare a unor înscrisuri” din rechizitoriu, anchetatorii solicită Instanșei Supreme să iniţieze procedura de declasificare a unor „înscrisurilor esenţiale pentru soluţionarea cauzei”.
„Din conţinutul adreselor emise de DIPI şi Ministerul Afacerilor Inteme a reieşit că aceste instituţii au refuzat să declasifice atât rapoartele de decontare a cheltuielilor operative reţinute în latura obiectivă a infracţiunilor pentru care Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Danuţ Marian Iacob (…) au fost inculpaţi în cauză, cât şi cu privire la alte acte esenţiale pentru soluţionarea prezentei cauze (…) În baza art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, solicităm instanţei de judecată să iniţieze procedura de declasificare a înscrisurilor esenţiale pentru soluţionarea cauzei”, se arată în rechizitoriul DNA:
Potrivit sursei citate, „dispoziţiile art. 352, alineatele 11 şi 12 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că refuzul autorităţii emitente de a declasifica un înscris nu poate fi unul discreţionar, întrucat aduce atingere unor drepturi fundamentale ale omului, cum sunt dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie”.
Totodată, în rechizitoriu se face referire la Articolul 352 din noul Cod de procedură penală, privind „publicitatea şedinţei de judecată”, cât și la alienatul 11, care precizează că „în cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului”. Totodată, alineatul 12 arată că „dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.
În luna mai, fostul vicepremier Gabriel Oprea, şeful DIPI Nicolae Gheorghe şi adjunctul său Nelu Zărnică au fost trimişi în judecată, fiind acuzați de abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, complicitate la abuz în serviciu şi deturnare de fonduri în formă continuată.
Procurorii DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că, în 13 iulie 2015, în calitatea sa de ministru al Afacerilor Interne, ar fi dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale DIPI şi ar fi aprobat cumpărarea unui autoturism Audi A8 pentru „asigurarea protecţiei demnitarilor”.
În acest demers, procurorii anticorupție suțin că Gabriel Oprea ar fi fost ajutat de Nicolae Gheorghe, care se afla, la acel moment, la conducerea DIPI, cât și de Gabriel Nicolae Pavel, care era şeful Serviciului juridic din DIPI.
La începutul lunii septembrie, Petre Tobă, succesorul lui Gabriel Oprea la șefia Internelor, a demisionat, după ce procurorii DNA au început urmărirea sa penală. El este acuzat de favorizarea infractorului, pe motiv că ar fi refuzat să demareze procedurile de declasifice documentele DIPI care ar fi atestat cheltuielile nelegale din fondurile operative.
