Gripa porcina a tinut lumea in suspans timp de aproape un an. O campanie masiva de vaccinare a fost demarata pentru a opri o pandemie anticipata. Pana la urma s-a dovedit a fi o tulpina relativ inofensiva a virusului gripal. Der Spiegel a facut o analiza despre motivele pentru care lumea a exagerat si cum s-a intamplat acest lucru.

Nebunia a inceput cu Edgar, un baietel mexican de cinci ani, care s-a prezentat la spital cu febra mare, lipsa poftei de mancare, senzatie de arsura in gat si dureri in tot corpul.

Oamenii din satul Mexican La Gloria au dat repede vina pe porci, convinsi ca aceste animale sunt un blestem. In orasul apropiat, Perote, se cresteau mai mult de jumatate de milion de porci. Vantul ducea mirosul insuportabil pe stradutele satelor din apropiere, asa ca nimeni nu a fost foarte surprins cand Edgar Hernandez s-a imbolnavit.

Dupa numai patru zile, baiatul s-a vindecat. Boala sa a disparut la fel de repede precum aparuse. S-a dovedit a fi doar gripa, iar oamenii din La Gloria au uitat curand acest incident.

Abia dupa cateva saptamani, un laborator din Canada a facut teste pe un frotiu celular recoltat de la copil, iar rezultatele l-au facut faimos. Edgar nu avusese o banala gripa, ci a fost infectat cu un nou patogen, virusul gripei porcine. Copilul a intrat in istorie ca "baiatul zero", prima persoana care s-a imbolnavit de aceasta noua afectiune.

Infectia copilului a fost usoara, ca si in cazul majoritatii milioanelor de persoane infectate in toata lumea, din urmatoarele luni. Virusul ar fi beneficiat probabil de mult mai putina atentie daca nu ar fi existat medicina moleculara moderna, analizele genetice, testele de anticorpi si rapoartele de laborator. Gripa porcina ar fi cucerit lumea, fara ca vreun doctor sa observe acest lucru.

Lumea a observat totusi, in mare parte datorita medicinei de ultima generatie si a industriei vaccinurilor. De la Ebola la gripa aviara, epidemiologii, media, doctorii si farmacistii au pus in tema populatia cu scenarii catastrofale si necrutatoare cauzate de diverse boli infectioase.

Nici una dintre aceste afectiuni nu a primit mai multa atentie decat gripa. Cercetatorii din peste 130 de laboratoare din 102 tari sunt constant cu ochii pe noii patogeni gripali.
Cariere, institutii si multi bani depind de rezultatele muncii lor. "Uneori ai senzatia ca este o intreaga industrie care asteapta ca o noua pandemie sa aiba loc", spune Tom Jefferson, expert in gripa la o organizatie de sanatate internationala non-profit, Cochrane Collaboration. "Este nevoie doar ca un virus al gripei sa sufere niste mutatii pentru ca acest sistem sa porneasca".


 
In cazul gripei porcine, odata pornit, sistemul a si fost pus in miscare. Cercetatorii s-au apucat de treaba, examinand structura moleculara a acestui virus. Industria farmaceutica a inceput sa lucreze la inventarea vaccinului. Agentiile guvernamentale au pus la punct planuri in caz de dezastru. Un singur lucru a fost universal ignorat: noul patogen era, de fapt, aproape inofensiv.

Keiji Fukuda, un specialist in gripa de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), si Nancy Cox, seful departamentului de gripa de la Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC), din Atlanta, au fost primii care au analizat noul virus.

Cei doi au lucrat impreuna si in timpul epidemiei de gripa aviara si ambii isi amintesc cat de agresiva a fost boala: o treime din cei infectati au murit. Acest lucru a contribuit la teama ca virusul H1N1 va fi mai periculos si mai devastator decat primul.

Potrivit OMS, o pandemie devastatoare ar fi inclus intre 2 si 7,4 milioane de decese, asta in cazul in care s-ar fi manifestat bland. Daca noul virus ar fi fost mai agresiv, precum gripa spaniola din 1918, cifra mortilor ar fi putut fi de ordinul zecilor de milioane.

Incepand din aprilie anul trecut, timp de cateva luni, Centrul Strategic Operational de Sanatate (SHOC) din cadrul OMS a devenit centrul mondial de lupta impotriva H1N1, virusul gripei porcine. Functiona 24 de ore, in trei schimburi de angajati, care foloseau echipamente de videoconferinta pentru a comunica cu doctori, oameni de stiinta si reprezentanti ai industriei din toata lumea. Stiri, grafice, harti si statistici erau proiectate regulat pe ecranele din incapere.

Situatia era inca derutanta si confuza. La inceput, se vorbea de cateva zeci de decese, dar in curand autoritatile ajustasera numarul la doar 7. Expertii se aflau intr-o zona incerta, plina de contradictii si multe intrebari fara raspuns. Cat de repede se raspandeste virusul?
Ce categorii de populatie sunt mai expuse riscului? Poate vaccinul pentru gripa traditionala sa ofere protectie? Si, cel mai important, cat de periculos este noul virus?

Pentru a obtine cele mai bune rezultate, directorul general OMS, Margaret Chan, a convocat "Comitetul de urgenta", un grup de 15 experti din toata lumea, atent selectionati, pentru o prima teleconferinta. "In acel moment, aveam inca foarte putine informatii", a spus australianul John Mackenzie, presedintele comitetului. "Dar tot ceea ce stiam suna alarmant".

Acest lucru inseamna ca o pandemie usoara a fost un lucru ignorat inca de la bun inceput. Eforturile de a minimiza riscurile nu au fost binevenite, iar OMS a spus foarte clar ca prefera sa isi ia deciziile pe baza unui scenariu sumbru. "Mai bine supraestimam decat sa subestimam situatia", a spus Fukuda.

Probabil ca imaginile groaznice cu gripa aviara au distorsionat punctul de vedere al expertilor cu privire la noul patogen. Viziunea unui virus extrem de agresiv a ramas impregnata in mintea lor, virus care, odata imprastiat, ar fi dus la o catastrofa.

Media a avut partea ei de vina in raspandirea fricii. Ziarele au rezervat pagini intregi virusului gripei porcine, care s-ar fi putut transforma intr-un patogen ingrozitor.

Industria farmaceutica, in principal, a fost foarte atasata de aceasta viziune sumbra. Producatorii de vaccinuri si medicamente impotriva gripei au fondat un grup de cercetare exclusiv pentru aceasta problema: Grupul Stiintific European despre Gripa, care tinea regulat conferinte si intalniri.

Johannes Löwer, presedintele de atunci al Institutului Paul Ehrlich (PEI) , specializat in vaccinuri, este acum convins ca expertii au fost puternic influentati de scenariile groaznice din jurul gripei aviare. "Ne asteptam la o reala pandemie, si chiar am crezut ca va avea loc. Nimeni nu ne-a sugerat sa gandim altfel abordarea".

Pe 11 iunie 2009, expertii OMS au spus presei ca virusul este imprevizibil si de neoprit. Era oficial: O pandemie de gripa urma sa apara, prima data dupa 41 de ani.

"Am crezut ca am facut totul corect", a spus Mackenzie, uitandu-se in urma. In sens strict, afirmatia sa este corecta. Conform regulilor, pandemia intra in vigoare cand un nou virus se raspandeste incontrolabil in mai multe regiuni ale lumii. Regulile nu spun, insa, nimic despre gravitatea bolii. De fapt, cei mai multi experti asociaza automat termenul "pandemie" cu un virus extrem de agresiv.

Pandemia este, totusi, o situatie internationala de lunga durata care implica pierderi substantiale de vieti. Situatia din iunie nu corespundea acestor descrieri. "Uneori cred ca OMS ar trebui sa se numeasca Organizatia Mondiala a Isteriei", spune Richard Schabas, fostul doctor coordonator al provinciei canadiene Ontario.

Multe tari, printre care Marea Britanie, China si Japonia, au avertizat ca ridicarea la stare de pandemie a fost prematura. "Sistemul de niveluri pandemice ar trebui revizuit", a sugerat ministrul sanatatii de la Hong Kong. In mai 2009, chiar si OMS s-a gandit la aceasta varianta, dar apoi s-a razgandit.

Avertizarile s-au risipit. De ce? Pentru ca regulile sunt doar reguli? Pentru ca oficialii in sanatate au decis ca au exagerat cu precautia? Un lucru este clar. O industrie avea interese clare in declararea pandemiei cat mai curand posibil: industria farmaceutica. "Industria farmaceutica nu ne-a influentat deciziile", a spus Fukuda.

Expertii in boli infectioase de la Institutul Robert Koch (RKI) si PEI au pus de asemenea presiune asupra ministerelor de sanatate. "Am simtit ca am primit sfaturi deplorabile", a psus Hermann Schulte-Sasse, un membru social democrat al Consiliului din Bremen. "Institutele nu ne-au ajutat sa prevenim alarmarea populatiei".

In locul ajutorului, RKI si PEI anuntau constant noi cifre alarmante. Spre exemplu, in iunie, expertii au avertizat ca Germania s-ar putea confrunta cu 80000 de morti si "intre 15 si 45 de miliarde de euro pierderi in productie".

Cercetatorii nu i-au informat pe ministri despre noile studii care au aratat ca o vaccinare unica este suficienta pentru gripa porcina, descoperire care ar fi ajutat statul sa economiseasca multi bani, in conditiile in care o singura doza oferea protectie.

In plus, acest lucru indica faptul ca virusul nu este nemilos. Pericolele gripei porcine sunt, cu alte cuvinte, mult mai putin grave decat se credea initial.

In martie anul acesta, spiritele s-au calmat, iar camera SHOC de la Organizatia Mondiala a Sanatatii este folosita pentru alte urgente, inclusiv coordonarea ajutoarelor pentru victimele cutremurului din Haiti. Dar, de cele mai multe ori, incaperea este goala.

La OMS lucrurile nu mai sunt atat de tensionate. Biroul de presa nu mai este plin pana la refuz. Cortul amplasat pentru jurnalisti in parcare a disparut. Expertul Keiji Fukuda are acum timp sa cante la violoncel, marea sa pasiune.

Organizatiile precum OMS, RKI si PEI si-au pierdut din credibilitate. Cand va veni noua pandemie, probabil ca nimeni nu va mai crede.

Poate ar fi trebuit sa urmeze cu totii exemplul Ewei Kopacz, ministrul polonez al sanatatii. Kopacz a hotarat sa nu adopte modelul european in privinta vaccinarilor. "Ca doctor, prima mea obligatie este sa ma asigur nu fac rau nimanui. Din acest motiv, Polonia nu va merge pe urmele Europei. Nu vom cumpara nici un vaccin impotriva gripei porcine", a spus Kopacz.

Politicienii au dezaprobat aceasta decizie, dar ministrul si-a mentinut pozitia. "Care este datoria mea? Sa semnez acorduri care sunt in interesul polonezilor sau in interesul companiilor farmaceutice?", a intrebat ea.

Astazi, Europa se poate convinge de faptul ca a avut dreptate. Aproape 170 de oameni au murit in Polonia de gripa porcina, un numar mult mai mic decat cifra anuala atribuita deceselor din cauza gripei sezoniere.

A ramas in urma isteriei cu gripa porcina o statuie de 130 de centimetri, cu greutatea de 70 de kilograme, din centrul satului La Gloria, care il infatiseaza pe Edgar Hernandez, pustiul minune care a invins pentru prima data acest virus.