Scandalurile legate de refugiați, în Europa, îi fac pe români să nu prea aibă încredere în acești oameni. Sunt o mulțime de probleme care trebuie rezolvate cu privire la migrație. Cum sunt primiți refugiații în România? Ce fac ei când ajung aici? Unde sunt cazați? Ce mănâncă? Se angajează sau ”trăiesc pe spatele” românilor? Sunt periculoși? Sunt doar câteva întrebări pe care și le pun românii atunci când știrile despre refugiați țin primele pagini ale ziarelor sau deschiderea jurnalelor la televiziuni.
Conform celor două mecanisme de relocare adoptate la nivelul UE, până în 2017, România trebuie să primească cel puţin 4.180 de refugiaţi. Aceștia vor fi trimiși de Grecia și Italia. La acest număr, se mai adaugă 80 de persoane refugiate din țări din afara UE. De asemenea, conform cotei obligatorii de primire de refugiați convenită la Bruxelles pentru fiecare țară, România ar urma să mai primească încă 2.000 de persoane. Astfel, statul român va trebui să asigure cazarea a peste 6.200 de refugiați.
Citește și: Mesajul Papei Francisc la slujba de Florii: ”Nu întoarceţi spatele refugiaţilor”
Unde vor locui refugiații
Inspectoratul General pentru Imigrări are în administrare, la nivel naţional, un număr de şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil – la Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Maramureş, Giurgiu şi Timişoara. Acestea au o capacitate totală de cazare de 950 de locuri, în prezent gradul de ocupare fiind de aproximativ 14%.
Având în vedere cifrele vehiculate în legătură cu numărul total de persoane pe care România ar trebui să le primească, se observă că aceste centre nu sunt suficiente pentru cazarea tuturor refugiaților. Astfel, autoritățile vor fi nevoite să găsească soluții viabile pentru a rezolva cât mai curând această problemă. Însă, o altă problemă demnă de luat în seamă este opoziția localnicilor din zonele viabile pentru construirea unor noi centre.
VEDEȚI condițiile de cazare de la centrele IGI, în galeria foto!
Au fost încercări de asigurarea unor astfel de adăposturi în foste cazarme ale Jandarmeriei din Satu Mare, Gorj şi Argeş, însă localnicii nu au fost de acord. Astfel, ideea de a construi noi centre în aceste zone, a fost abandonată.
Primii 15 refugiați au ajuns deja în România, la începutul lunii martie. Ei au fost cazați la Centrul Regional de la Galați.
Camere de rugăciune și săpun
Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, solicitanţii de azil beneficiază, la cerere, de cazare gratuită într-unul din cele șase centre ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Aceste centre de cazare dispun de camere de locuit şi bucătării dotate corespunzător, precum şi de spaţii de recreere. Cu alte cuvinte, refugiații beneficiază gratuit de camere de rugăciune, cluburi, camere de joacă, săli de calculatoare şi săli de sport.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, Ermina Mihai, ”cazarea în Centrele Regionale presupune şi asigurarea produselor de igienă personală şi de curăţenie, precum şi asigurarea bunurilor materiale necesare pregătirii şi preparării hranei şi servitului mesei”.
Cât cheltuie o familie de refugiați într-o lună
Refugiații beneficiază, de asemenea, la cerere, de hrană în limita sumei de 10 lei pentu fiecare persoană, pe zi, adică de aproximativ 300 de lei pe lună pentru fiecare persoană.
Potrivit reprezentanților IGI, refugiații mai beneficiază de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 de lei pentru fiecare persoană, pe sezon de vară şi de 100 de lei de persoană pe sezon de iarnă şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei de persoană, pe zi, reprezentând cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presă, servicii de reparaţii şi întreţinere, cheltuieli cu produse de igienă personală.
Dacă desfășoară activități în folosul centrului, un solicitant de azil poate beneficia de un supliment în lei. Tot de un astfel de supliment mai beneficiază minorii și femeile însărcinate sau cele care au născut și alăptează.
Acces pe piața muncii și asistență medicală
Ermina Mihai a mai explicat pentru România liberă că solicitanții de azil ”beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni dacă se mai află în procedura de azil în faza administrativă sau pe perioada judecătorească a procedurii de azil.
Totodată, refugiații beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice”.
Rechizite gratuite și alocație de stat, pentru minori
Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români. Pentru asigurarea participării la cursuri, IGI acordă pachete cu rechizite.
Conform IGI, minorii participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia ori de cate ori este nevoie de consiliere şi asistenţă psihologică.
De asemenea, copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor, iar solicitanţii de azil aflaţi în situaţii speciale pot beneficia de beneficii sociale acordate conform Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale.
Proiecte de integrare
Complementar programului guvernamental, asistenţa acordată solicitanţilor de azil este sprijinită şi prin proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă din Fondul Azil Migraţie şi Integrare.
Inspectoratul General pentru Imigrări mai transmite că persoanele care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României şi intră în programul de integrare beneficiază de asistenţă în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 44 din 29 ianuarie 2004, actualizată, privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.
Astfel, solicitanții de azil au dreptul la cazare într-unul din centrele administrate de IGI, ajutor material similar celui acordat solicitanţilor de azil, pentru o perioadă de 2 luni, cursuri de orientare culturală, consiliere socială şi suport psihologic, cursuri de limba română organizate prin colaborarea cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin inspectoratele şcolare, și ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei pe o perioada de 6 luni cu posibilitatea de prelungire cu alte 3 luni.
Reprezentanții IGI mai arată că străinii care au dobândit o protecţie internaţională în România beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, precum şi de condiţii de muncă echivalente celor stabilite de lege pentru cetăţenii români.
Programele de integrare sunt ansambluri de masuri şi activităţi necesare facilitării integrării sociale a străinilor care au dobândit o protecţie internaţională în România, desfăşurate, la cererea acestora, prin cooperarea instituţiilor publice, a comunităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în acest domeniu, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta beneficiarii unei forme de protecţie să se autosusţină, să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social şi cultural”.
