Potrivit unui document semnat de Regele Mihai, "Noi, Mihai I, în virtutea autorităţii noastre nedisputate ca şef al Casei Regale a României, luând în considerare decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent dinastiei şi Casei Noastre Regale, şi urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei, ţinând cont de articolele 1(10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de noi la 30 decembrie 2007, acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă, fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern".

Aşadar, din 10 mai 2011 iau sfârşit toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern.

Totodată, se arată în document "începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de «Hohenzollern-Sigmaringen», şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de «Casa de Hohenzollern-Sigmaringen». Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de «Casa Regală a României».

De asemenea, membrii familiei regale a României renunţă la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, tot cu începere din 10 mai. "(...) niciun membru al familiei regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice şef al casei princiare de Hohenzollern. Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie", potrivit articolului doi al documentului.

Ce înseamnă ruperea legăturilor?

Ioan Luca Vlad, avocatul Casei Regale a României, spune pentru romanialibera.ro că decizia este una de identitate naţională, după ce "Regele Ferdinand a decis în 1921 ruperea de Casa de Hohenzollern." Chiar dacă după război relaţiile dintre cele două case au fost refăcute, separarea este un lucru normal, susţine avocatul.

Aşadar, din 10 mai 2011, casa regală va fi cunoscută sub numele de "Casa Regală a României."

Potrivit avocatului, decizia a fost unilaterală şi nu necesită nicio implicare din partea Casei Princiare de Hohenzollern. Renunţarea la titlurile conferite de capii familiei de Hohenzollern nu are nicio implicaţie juridică, mai spune acesta.

Istoricul Alin Ciupală consideră că familia regală nu mai era legată de Casa de Hohenzollern şi actuala situaţie era complicată.

„Da, este o noutate. De altfel, lucrurile erau mai complicate în ceea ce priveşte legăturile Casei Regale a României cu Casa Princiară de Hohenzollern. Din punct de vedere juridic familia regală română nu mai era de jure parte a Hohenzollern," a declarat istoricul Alin Ciupală în cadrul emisiunii Timpul Liber cu Maria Capelos.

Casa de Hohenzollern

este una dintre cele mai importante dinastii din istoria Europei, care a dat de-a lungul vremii regi şi împăraţi ai casei conducătore de Brandenburg-Prussia (1415 - 1918) şi Germania Imperială (1871 - 1918), potrivit Mediafax.

Şi-a luat numele de la un castel din Swabia, iniţial menţionat ca Zolorin sau Zolre (actualul Hohenzollern, din sudul Tübingen, în landul Baden-Württemberg).

Burchard I este primul care a fost înregistrat ca strămoş al dinastiei, conte de Zollern în secolul al 11. La a treia şi a patra generaţie de la acesta s-au format două linii de succesiune, Zollern-Hohenberg, dispărută până în 1486, şi conţii din Nürnberg, ai cărei moştenitori au ajuns până în zilele noastre.

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern care au condus Prusia şi ulterior Germania până în 1918.

În România, în anul 1866, casa de Hohenzollern este aleasă ca dinastie domnitoare de către conducerea politică în frunte cu Ion Brătianu.

Din această dinastie au făcut parte Carol I, principe al României între 1866 - 1881 şi rege între 1881 şi 1914, Ferdinand I al României (1914 - 1927), Mihai I al României (1927 - 1930 şi 1940 -1947) şi Carol al II-lea al României (1930 - 1940).