Scriitorul german de origine romana Peter Grosz, nascut in 1947, in Banat, a recunoscut ca si-a spionat colegii de breasla, sub numele de cod 'Gruia'. Printre cei vizati s-a aflat si scriitorul Richard Wagner, cofondator al 'Grupului de actiune Banat', caruia Hertha Mueller ii era apropiata, scrie Agerpres. In intr-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemeine, Wagner vorbeste despre activitatea lui 'Gruia'.

Wagner spune ca a aflat despre activitatea de informator a lui Grosz de circa un an de zile. In dosarul sau de urmarire informativa, denumit 'Ziaristul', figureaza raportul scris de un informator cu numele de cod 'Gruia', legat de o lectura a Herthei Mueller, din februarie 1976. Wagner participase la discutiile despre aceasta lectura. Scriitorul spune ca nu stie cat de mult timp a fost Grosz informator, dar din informatiile pe care le are, acesta activa deja in iulie 1974, dupa cum reiese dintr-un raport despre colegul sau scriitor William Totok, pe care Grosz l-a trimis in preziua plecarii sale in Germania.

Wagner a adaugat ca a avut o discutie cu Grosz la Berlin, in august 2009, acesta recunoscandu-si atunci activitatea de informator. Scriitorul a incercat sa-si minimalizeze actiunile, mai ales ca lui Wagner nu-i erau inca cunoscute in acel moment rapoartele scrise de Grosz despre Totok si Gerhard Ortinau si nici adevarata dimensiune a activitatii sale.

Grosz apartinea nucleului dur de colaboratori ai Securitatii, folositi nu doar pentru a strange informatii, ci si pentru manipularea victimei, intrand in viata privata a acesteia. El avea sarcina de a se imprieteni cu membrii grupului de actiune Banat, Totok si Ortinau, afirma Wagner. Grosz, care emigrase in Germania in 1977, cu zece ani mai devreme decat Wagner si Hertha Mueller, i-a vizitat pe cei doi in anii '80, la Timisoara. Grosz spune insa ca aceasta vizita nu avea nimic de-a face cu Securitatea. In Germania, Wagner s-a intalnit cu Grosz imediat dupa sosirea lui acolo, in 1987, la concursul de lirica Leonce-und-Lena din Darmstadt.

Legat de afirmatiile lui Grosz cum ca ar fi fost arestat in 1974, in Romania, si inchis timp de 19 luni, Wagner se arata neincrezator, dat fiind ca din acea perioada exista rapoarte de informare trimise de 'Gruia'. Intr-unul dintre rapoarte se face o descriere a obiectivelor si compozitiei grupului de actiune Banat, actiune la care au colaborat trei persoane - Grosz, ofiterul supraveghetor Padurariu si ofiterul de contact al directiei I de la Bucuresti. Este o echipa extrem de neobisnuita, ceea ce dovedeste increderea avuta in el, spune Wagner. Grosz afirma azi ca motivul racolarii sale de catre Securitate a fost un atestat de munca falsificat, folosit de el pentru a se inscrie la cursuri serale. Daca insa toti din Romania care au falsificat un astfel de atestat ar fi fost racolati, atunci in tara balcanica Romania ar fi existat doar informatori, potrivit lui Wagner.

Cazul Grosz este al doilea caz de scriitor demascat ca informator, dupa cel al scriitorului Werner Soellner, care a recunoscut public in decembrie colaborarea cu Securitatea. La acestia se mai adauga si cazul jurnalistului Franz Thomas Schleich, demascat sub numele de cod 'Voicu' si care inca dezminte activitatea sa de informator. In toate trei cazurile, Wagner a fost intr-o masura sau alta victima, insa cazul Soellner l-a afectat cel mai mult, afirma el. Soellner a fost pe atunci, in Romania, un important partener de discutii literar al lui Wagner, poeziile sale fiind printre cele mai bune din literatura germana din Romania.

Revenind la Grozs, Wagner spune ca l-a indignat 'energia criminala' de care a dat dovada in activitatea sa, pentru ca a furnizat detalii chiar si despre prabusirea psihica a colegului Ortinau. Grosz afirma acum ca a scris in mod voit despre viata privata, pentru a micsora daunele de natura politica.

CNSAS lucreaza intr-un ritm prea lent, se plange Wagner. Este regretabil interesul slab al multor colegi romani, dar si al bisericilor, nu in ultimul rand al celei evanghelice-luterane, in ce priveste prelucrarea trecutului, mai spune el. Potrivit lui Wagner, autorii din grupul de actiune Banat si din fostul Cerc Adam-Müller-Guttenbrunn din Timisoara si-au pus in gand sa abordeze in profunzime aceasta problematica. 'Dorim prin aceasta sa aratam ca trebuie sa invatam sa abordam experientele dureroase ale memoriei, in cazul in care vrem adevarul de la istorie. Nu este vorba de a gasi eroi, insa victimele trebuie separate de ticalosi', a subliniat Wagner.