O data cu intrarea in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, Romania a depasit si o alta piatra de hotar, trecuta oarecum neobservata: a trecut de la statutul de tara doar asistata in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) la acela de tara care, desi ajutata in continuare, devine, la inceput la scara modesta, tara donatoare. Nu neaparat cu bani multi – de fapt, in momentul de fata sumele cheltuite pe ajutarea altora mai putin norocosi sunt aproape simbolice –, ci, mai ales, cu expertiza. La urma urmelor, cine stie mai bine cum poti ajuta pe altii decat cel care a fost recent sau mai este beneficiarul unui astfel de ajutor?

Saptamana trecuta, pe 24 octombrie, ca in fiecare an, toate cele 192 de tari membre ale ONU au marcat Ziua Natiunilor Unite – ziua in care a intrat in vigoare, in 1945, Carta Organizatiei Mondiale. Anul acesta, sarbatoarea ONU a insemnat prezenta la Bucuresti a doamnei Kori Udovicki, asistent al Secretarului General ONU, director PNUD pentru Europa si Comunitatea Statelor Independente. Kori Udovicki a avut, cu acest prilej, intrevederi cu cativa dintre principalii parteneri ai Programului – Agentia Nationala pentru Romi (ANR) si Ministerul Afacerilor Externe (MAE), precum si cu reprezentanti ai proiectului guvernamental pentru dezvoltarea capacitatii pentru furnizarea de Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare. Scopul acestor intrevederi: pozitionarea in mod strategic a rolului Romaniei de donator emergent in multilateralism si sprijin al altor tari mai putin dezvoltate.

Kori Udovicki s-a nascut in Bolivia, a studiat stiintele economice la Belgrad si la universitatea americana Yale, a lucrat la Fondul Monetar International, apoi a fost ministru al Finantelor si Economiei in guvernul Serbiei. Inainte de a-si incepe cariera in cadrul ONU, dna Udovicli a fost timp de cateva luni guvernatoarea Bancii Nationale a Serbiei.

"De necrezut"
Am intrebat-o pe Kori Udovicki care ii sunt impresiile, la fata locului,  in acest context nou in care Romania a devenit, de aproape 2 ani, si tara donatoare in cadrul programelor de dezvoltare ale Natiunilor Unite. Domnia sa a raspuns: "E incredibil! Cand Romania a devenit membra UE, mi-am zis: «Cine si-ar fi imaginat acum zece ani?» Ca sa nu mai vorbesc despre acum 20 de ani sau de acum aproape 30 de ani, cand am vizitat prima oara Romania.

Si iata-ne acum, atat de curand dupa intrarea tarii in Uniunea Europeana, vorbind serios despre… de fapt chiar lucrand la livrarea de ajutor romanesc catre alte tari. Consider ca, de fapt, este un privilegiu, pentru ca, trecand printr-o anumita perioada istorica – si munca noastra aici continua – poporul roman, institutiile Romaniei si organizatiile din Romania au devenit cu atat mai capabile sa acorde, cu resurse relativ limitate, un ajutor important".

» Reporter: Resurse limitate pe plan financiar, dar insemnate pe planul resursei umane, al expertizei…
Kori Udovicki: Intr-adevar, nu este nevoie sa se inceapa cu sume mari. Istoria ajutorului pentru dezvoltare este plina, din pacate, de exemple de risipa. Ceea ce este necesar este sa ai omul potrivit, in cadrul potrivit, la momentul potrivit. In felul acesta, se pot obtine rezultate serioase si vizibile. Uneori, ajutorul acordat unei tari se intinde doar pe doua saptamani sau doua luni si totusi se obtin rezultate de invidiat, pentru ca a fost ajutorul potrivit la momentul potrivit. O tara care a trecut nu demult printr-un proces similar, proces pe care si-l mai aminteste si intelege, si vorbeste aceeasi limba cu tara care s-a inhamat la acelasi efort, atunci ii este mult mai usor sa trimita omul potrivit in locul potrivit, in momentul potrivit…
Cand spun "aceeasi limba" nu folosesc termenul neaparat in sensul lingvistic, ci si la limbaj, la o mai profunda intelegere, la impartasirea aceluiasi cadru cultural si a acelorasi valori. Asta ne ajuta mult in construirea podurilor de care este nevoie atunci cand tatonezi in cautarea drumului de urmat pentru a te moderniza, pentru a aplica modele de organizare institutionala si economica diferite de cele cu care te-ai obisnuit.

Proiecte in Republica Moldova, Serbia si Georgia
In R. Moldova: Oportunitati mai bune pentru tineri si femei: 400.000 euro.
beneficiari: orfani si tineri abandonati, mame cu copii si gravide in situatii de risc sau criza. Banii sunt folositi pentru infiintarea Centrului de Reintegrare Sociala din raionul Telenesti, care va incepe sa functioneze in februarie.
Strategii de dezvoltare locala: 160.000 euro.
Pentru organizatiile societatii civile: 140.000 euro.
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa potabila in 5 zone rurale sarace: 100.000 euro.
In Georgia: Dezvoltare regionala in regiunea Kakheti: 150.000 euro.
Dezvoltare economica in republica autonoma adjara: 150.000 euro.
In Serbia: Procesele pentru crimele de razboi si notiuni de justitie: 200.000 euro (proiectul ajuta tribunalele locale sa-si formeze birouri de informatii si relatii publice si personalul specializat aferent).

Intarirea capacitatii retelelor de capital rural: 200.000 euro.