Între formele asociative de apicultori din România există şi “băieţi deştepţi” care accesează fonduri europene declarând, în acte, un număr mai mare de stupi decât deţin în realitate şi care păgubesc anual statul cu câteva milioane de euro, s declarat, pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.
Apicultorii pot accesa finanţare fie prin Programul Naţional Apicol, care are anual alocate 7 milioane euro, fie fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în funcţie de efectivele de albine.
Prin Programul Naţional Apicol statul finanţează 50% din valoarea unui proiect, iar Comisia Europeană acoperă cealaltă jumătate. Banii vin prin asociaţiile de apicultori, pe bază de facturi, de documente, se cere pregătire profesională, stupii să fie înregistraţi şi autorizaţi sanitar-veterinar.
“Problema este că interesul apicultorilor pentru Programul Naţional Apicol a scăzut, din cauza că şi aici au apărut ‘băieţi deştepţi’ şi învârt facturi. Înainte cereau 11.000 de apicultori astfel de fonduri, acum sunt numai 5.000″, a spus Fetea.
Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) reprezintă interesele celor mai mulţi apicultori din România, care deţin împreună peste un milion din cele 1,4 milioane de familii de albine din ţară. În afară de ACA, mai există circa 300 de mici asociaţii de apicultori.
“Sunt apicultori care iau şi stupii altora şi spun că au un anumit număr de familii de albine, însă a doua zi după control ei înapoiază stupii colegului de la care i-au împrumutat şi ridică banii. Apreciez că peste 30% din suma alocată într-un an reprezintă pagubă, deci 2 din cele 7 milioane euro merg la ‘băieţii deştepţi'”, a afirmat Fetea, pentru News.ro.
“Acest control are loc o singură dată, în septembrie, şi încă în mod aleatoriu, la numai 5% din cei care au luat fonduri, aşa spune legea. Nu au oameni suficienţi să facă aceste controale. Şi se duc în control tocmai acolo unde lucrurile sunt în regulă”, a completat reprezentantul apicultorilor.
ACA a solicitat ca banii alocaţi prin Programul Naţional Apicol să nu se mai acorde prin asociaţii, ci direct apicultorilor.
“Ar trebui ca fiecare apicultor să meargă pe răspunderea sa să depună cerere de finanţare, la fel cum merg crescătorii de vite, oi sau capre. Sunt interese să fie ţinuţi unii care poate cotizează”, acuză Fetea.
La mijlocul lunii martie, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a aprobat Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 – 2019 pentru a fi notificat la Comisia Europeană, în vederea analizării şi aprobării prin Decizie. După aprobarea Programului, Comisia Europeană stabileşte suma alocată pentru perioada 2017 – 2019.
În 2013, România a notificat în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 – 2016 un efectiv de 1,55 milioane de stupi, iar suma alocată a fost de 20 milioane euro pentru trei ani.
