Procesul de restituire a proprietatilor romanilor confiscate de comunisti nu se apropie nici de jumatatea drumului, chiar si dupa 7 ani de la aparitia legii si 19 ani de la Revolutie, se arata intr-un raport dur realizat de Societatea Academica Romana (SAR) si Apador-CH.

SAR si Apador-CH au intocmit o analiza foarte amanuntita si extrem de dura cu autoritatile, a caror atitudine in privinta retrocedarilor proprietatilor nationalizate a facut ca Romania sa fie codasa intre statele foste comuniste. Raportul SAR incepe cu un motto : "Speculatiile imobiliare sunt sursa multor averi din Top 300, iar acest sport national este in plina desfasurare; perdanti par sa fie doar fostii proprietari deposedati de statul comunist".
Din cele 202.000 cereri de restituire depuse, doar circa 103.130 "au primit o decizie de un fel oarecare, la nivelul autoritatilor locale sau ministerelor, in sensul aprobarii, respingerii sau redirectionarii acesteia catre institutia responsabila", precizeaza raportul intitulat "Restituirea proprietatii: de ce a iesit asa prost in Romania?".

Intarzierea in reglementarea retrocedarilor in Romania a durat mai bine de 10 ani, legea aparand abia in 2001. Cei deposedati abuziv de catre statul comunist au depus sute de mii de cereri, insa ritmul rezolvarii solicitarilor – prin punere in posesie sau despagubire – inca este extrem de lent. Din aproximativ 43.000 de cazuri inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) pentru stabilirea si plata despagubirilor, doar 6.000 au beneficiat de emiterea titlurilor de despagubire, iar practic doar 855 de persoane au primit despagubiri in bani.
Cele mai multe dintre cererile de retrocedare (circa 190.000) au fost depuse la autoritatile locale, iar in orasele mai mici, unde solicitarile au fost mai putine, procesul de punere in posesie sau despagubire a mers mai repede, au observat autorii raportului. "In aceste orase, numarul de cazuri unde s-a luat o decizie este de peste 95%", in timp ce in Bucuresti au fost solutionate doar 21% din notificari.
Neregulile semnalate cel mai adesea de fostii proprietari se refera la instrainarea ilegala a unor imobile care au cazut sub incidenta Legii 112/1995, cea prin care autoritatile au permis chiriasilor sa cumpere imobilele fara a tine cont de notificarile proprietarilor ori de faptul ca acestea erau in litigiu, arata raportul SAR.

Proasta organizare din primarii, ineficienta, lipsa de comunicare si reaua-vointa sunt alte hibe pe care cei mai multi proprietari de imobile confiscate le reproseaza autoritatilor. Multi dintre petenti afla, dupa ani intregi de la depunerea dosarelor, ca mai trebuie completate cu acte, si asta, numai daca vin personal in audienta la primarii. Raportul critica institutiile abilitate sa se ocupe de rezolvarea cererilor: "Frecvent, se intampla sa lipseasca din dosar acte care au fost depuse de fapt, ceea ce indica o slaba capacitate de organizare a institutiilor si ridica semne de intrebare din partea petentilor fata de integritatea functionarilor".

RAPORTUL SAR
» Doar Polonia mai este codasa

Documentul cuprinde date despre cum au procedat alte state foste comuniste in legatura cu retrocedarile, iar rezultatul comparatiei nu este pozitiv: Polonia si Romania sunt singurele state din regiune care nu au solutionat aceasta problema. Concluzia raportului este ca doua trasaturi fac Romania unica in Europa Centrala si de Est: "indecizia privind reparatiile, in natura sau echivalent, astfel incat legi succesive, intinse pe mai bine de un deceniu, au creat confuzie si drepturi suprapuse; abuzul pe scara larga la nivel local si central, favorizat de legi cu portite si practica juridica neuniforma, vizibil din discrepantele inexplicabile ale procentelor de restituire de la un judet la altul".