In topul mondial al libertatii presei pe anul 2008, Romania se afla pe locul 92, la egalitate cu trei tari din America Latina: Ecuador, Panama si Peru. Raportul Freedom House claseaza Romania pe locul zece intre tarile europene din fostul lagar socialist, fiind devansata de Bulgaria si Serbia, dar aflandu-se inaintea Republicii Moldova si Albaniei.

Presa din Romania este partial libera, clasandu-se pe locul 92 in topul anual al libertatii presei, care cuprinde 195 de tari, realizat de Freedom House. Romania se afla, astfel, la egalitate cu Ecuador, Panama si Peru. In regiunea central si est-europeana, Romania este pe locul zece, inaintea Albaniei, Macedoniei, Ucrainei si Republicii Moldova, insa este devansata de tari ca Serbia, Croatia, Muntenegru si Bulgaria. Cristina Gusseth, presedintele Freedom House Romania, ne-a spus ca Romania "sta mai rau decat anul trecut in clasament, inregistrand scoruri mai slabe la capitolele legislatie si politic" si ca se indeparteaza de scorurile obtinute de tarile europene, dar apropiindu-se de statele care nu au aderat la UE. Cristina Gusseth a precizat ca inrautatirea situatiei presei din Romania se datoreaza faptului ca "economia romaneasca este prea saraca pentru a sustine o presa diversa", practic, este putina publicitate, si astfel pot aparea influente din zona economica.

Cristina Gusseth sustine ca o alta critica adusa de Freedom House Romaniei este "gradul mare de concentrare in media", adica "faptul ca mogulii tind sa isi extinda puterea in radio, TV si presa, lucru care creeaza o problema de diversitate a surselor de informatie", in timp ce radioul si televiziunea publica "raman sub influenta politicului, pentru ca in consiliile de administratie sunt inca numiti reprezentanti ai partidelor politice". Cristina Gusseth este de parere ca singurul aspect pozitiv care poate fi remarcat e faptul ca Romania a devenit lider regional in dezvoltarea internetului.

De altfel, potrivit unui studiu realizat de Active Watch – Agentia de Montorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent, in colaborare cu IMAS, care a fost prezentat cu ocazia Zilei Mondiale a Presei, la Conventia Organizatiilor de Media, jurnalistii si publicul specializat considera ca presa din Romania nu ar trebui sa fie supusa unei legi care sa-i ingradeasca libertatile, ci ar trebui sa se autoreglementeze. Acest procedeu ar creste, in opinia celor intervievati, profesionalismul, gradul de respectare a normelor deontologice si cel de responsabilizare a redactiilor pentru publicul lor.
Cea mai buna situatie a presei se intalneste in acest an, potrivit documentului, in Islanda, Finlanda, Norvegia, Danemarca si Suedia. La coada clasamentului mondial se afla presa din Myanmar, Turkmenistan si Coreea de Nord.

Raportul Freedom House arata ca pe primul loc in zona central si est-europeana se afla Estonia, urmata de Cehia si Lituania, tari unde presa este considerata libera. In ceea ce priveste Republica Moldova, statul de dincolo de Prut continua sa fie, pentru al patrulea an consecutiv, una dintre tarile care nu au presa libera, arata raportul Freedom House.
Europa de Vest este considerata regiunea cu cel mai mare grad al libertatii presei, cu toate ca un regres l-a inregistrat presa din Italia, pe care Freedom House nu o mai considera libera din cauza limitarii dreptului de exprimare si a cresterii amenintarilor adresate jurnalistilor de catre grupurile de crima organizata.

Freedom House considera ca jurnalistii au trebuit sa faca fata unor conditii dificile de lucru in 2008, iar libertatea presei s-a degradat pentru al saptelea an consecutiv si a afectat toate regiunile lumii. Directorul executiv al Freedom House, Jennifer Windsor, a spus ca "jurnalismul este astazi in dificultate si se lupta pentru a supravietui, in timp ce presiunile venite din partea guvernelor, a altor actori puternici si a crizei economice exercita o influenta enorma". Potrivit studiului, desi unele regiuni, cum ar fi Asia de Sud sau Africa, au facut progrese, au fost duse puternice campanii de intimidare impotriva institutiilor de presa independente, in special in Uniunea Sovietica, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.