Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, si ambasadorul Romaniei la Bruxelles, Lazar Comanescu, au reusit, se pare, involuntar sa recunoasca din punct de vedere juridic existenta "limbii moldovenesti". Cei doi au fost de acord ca in subsolul Acordului de facilitare a regimului de vize semnat intre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea "limba moldoveneasca". Reprezentantii diplomatiei autohtone au acceptat acordul prin care cetatenii moldoveni primesc facilitati de calatorie incepand cu 1 ianuarie 2008 fara sa observe probabil ca in final apare precizarea: documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca. Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu crede ca, "daca acest paragraf exista, UE recunoaste existenta limbii moldovenesti, desi punctul nostru oficial de vedere este ca limba moldoveneasca nu exista". Ambasadorul Comanescu recunoaste existenta sintagmei "limba moldoveneasca" in precizarea finala a acordului, dar explica, in interviul acordat "Romaniei libere", ca este vorba despre o "exceptie", care nu va deveni precedent. Fostul ministru Ungureanu atrage atentia ca recunoasterea implicita de catre Romania a "limbii moldovenesti" ridica cel putin doua probleme: in ce masura Bucurestiul mai poate convinge comunitatea europeana ca "limba romana este vorbita in cele doua state" si ce se intampla in situatia in care toate proiectele bilaterale vor trebui redactate si in limba moldoveneasca, "ceea ce este impotriva firii".

In schimb, Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie, crede ca Bucurestiul nu trebuia nicicand sa se impiedice de probleme lingvistice, de aceea argumenteaza ca, "in masura in care nu este o greseala si nu se invoca o exceptie, care sa produca un precedent, dar care ar fi trebuit sa aiba o forma scrisa", atunci confirmarea oficiala a existentei limbii moldovenesti "ar putea insemna inceputul unei asteptate flexibilizari din partea Romaniei in abordarea relatiilor cu Republica Moldova".
Oficializarea "limbii moldovenesti" nu face parte insa din strategia diplomatiei autohtone in relatia cu Republica Moldova, de aceea aparitia acestei formulari in subsolul acordului dintre Comisia Europeana si Ministerul de Externe de la Chisinau pare deci mai degraba o eroare decat o miscare gandita. Nu este insa foarte clar cine a gresit. Mihai Razvan Ungureanu spune ca nu poate localiza scurtcircuitul, ca "nu ministrul este direct responsabil", dar ca "e nevoie de o explicatie macar din partea reprezentantei noastre la Bruxelles, condusa de exceptionalul diplomat Lazar Comanescu".
Tratatul bilateral dintre Romania si Republica Moldova a ramas neschimbat, mai ales din cauza ca Bucurestiul nu a acceptat existenta limbii moldovenesti, iar in situatia actuala, potrivit unor surse diplomatice, "negociatorii autohtoni au ramas fara argumente". Pe de alta parte, Constitutia Republicii Moldova consacra aceasta limba ca limba de stat, in vreme ce lingvisti si istorici de ambele parti ale Prutului au demonstrat pe baze stiintifice ca limba moldoveneasca nu exista.