Tot mai puțini români adoptă copii, în ciuda faptului că legislația în vigoare a fost simplificată, astfel încât în 2013 s-a înregistrat cel mai mic număr de adopții din ultimii opt ani, potrivit unei statistici realizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). Astfel, dacă în 2005 au primit părinți 1136 de copii, în 2013 doar 738 de minori au căpătat o familie.
Cauzele acestei descreșteri nu sunt nici economice, cum ar putea părea la prima vedere, nici birocratice, a explicat pentru România liberă președintele Asociației “Ador copiii”, specializată tocmai pe procedurile de adopție. Cel mai important motiv este faptul că românii nu acceptă decât foarte rar să înfieze copii de peste doi ani sau pe cei de etnie de romă.
“Românii nu sunt foarte deschiși față de copii de vârstă mare și cei romi, solicitările cele mai frecvente elimină cele două categorii. În România se întâmplă destul de rar să fie adoptați și copii de 6-7 ani, de exemplu. Doar românii din străinătate au mai mare deschidere față de acești copii”, a declarat Simona Czudar.
O altă cauză a descreșterii vizează eliminarea din sistem a unui tip de adopție frauduloasă care se practica înainte de intrarea în vigoare, în 2012, a noii legi a adopției. “Numărul oficial de adopții a scăzut pentru că a fost introdus testul ADN pentru determinarea paternității celor care se declarau tații nou-născuților. Astfel s-a eliminat adopția mascată”, a precizat președintele asociației Ador Copii.
Adopțiile mascate era cele prin care părinții ce nu puteau avea copii dar își doreau unul, ca să se asigure că vor adopta un bebeluș încă de la naștere, apelau la un truc: căutau o femeie săracă însărcinată, pe care o plăteau ca să declare în acte că tatăl natural al bebelușului este tocmai părintele adoptiv.
Ulterior, după naștere, mama naturală își încasa banii și renunța la drepturile sale asupra nou-născutului în favoarea tatălui din acte. Soția acestuia din urmă accepta, chipurile, situația și adopta noul copil al soțului.
Scăderea numărului de adopții vine pe fondul în care numărul copiilor declarați adoptabili a crescut anul acesta consistent în comparație cu anul trecut. Astfel, la jumătatea lui mai, peste 3400 de minori au fost declarați adoptabili. În schimb, în aceeași perioadă, doar 1400 de familii sunt atestate pentru adopții.
A scăzut numărul copiilor instituționalizați
Diferența mare dintre cele două categorii are, de asemenea, două cauze diferie. Pe de o parte, noua lege a adopțiilor, care a intrat în vigoare în 2012 a relaxat condițiile în care un minor poate fi declarat adoptabil. Pe de altă parte, adopția nu este încă o soluție pe care românii să o prefere pentru a-și mări familia. “Nu se pot invoca motive economice pentru numărul mic de familii dispuse să adopte pentru că din studiul privind profilul adoptatorilor reiese că familiile adoptatoare sunt, în general, de condiție socială și financiară bună și foarte bună”, a explicat Simona Czudar.
Aceasta susține că birocrația, un motiv des invocat pentru a justifica neimplicarea în sistem, nu este o cauză reală. “Desigur, e nevoie de 15 documente necesare pentru atestare, dar sunt justificate. Trebuie să faci dovada unui spațiu de locuit, a unui serviciu și dovada că nu ai probleme psihice. Nu este foarte complicat de realizat dosarul. Adevărul este că trebuie o mai mare deschidere a societății față de adopție și aici trebuie foarte mult lucrat”, a menționat președintele Asociațiai Ador Copiii.
Pe de altă parte, potrivit statisticilor Autorității Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, numărul de copii aflați în instituții ale statului a scăzut, însă nu prin adopție, ci prin alte tipuri de plasamente: fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de tip rezidenţial cu una de tip familial, respectiv asistenți maternali.
Cifre
- 1136 de adopții au fost înregistrate în 2005
- 2010 a fost anul în care s-au înregistrat cele mai multe adopții, 1400
