Parlamentul rus s-a pronuntat ieri in favoarea recunoasterii independentei Osetiei de Sud si Abhaziei. Daca presedintele rus ar fi de acord cu independenta celor doua enclave, atunci s-ar deschide calea si pentru Transnistria sau Nagorno Karabakh. Romania nu este insa pregatita pentru o astfel de eventualitate, desi camera superioara a parlamentului de la Moscova a votat deja pentru independenta Transnistriei. Autoritatile romane nu au avut nici o reactie dupa votul din legislativul rus si nici dupa intalnirea de ieri dintre presedintele rus si omologul sau moldovean Vladimir Voronin, urmata de convorbiri neasteptate cu Igor Smirnov, liderul Republicii Separatiste Transnistria. Desi au facut mai multe strategii la Marea Neagra, diplomatii de la Bucuresti nu au prevazut situatia actuala, iar Bucurestiul nu are inca un tratat de baza cu Republica Moldova.

In absenta unui astfel de tratat, Romaniei nu-i ramane decat sa protesteze, constata Michael Radu, de la Institutul de Politica Externa din Philadelphia. In plus, Romania s-a retras cu mai bine de 15 ani in urma de la masa negocierilor pentru Transnistria, astfel vocea Bucurestiului desi poate fi auzita, nu este luata in seama. Expertul american crede ca, pe termen lung, Romania ar putea incerca sa se impuna in aceasta zona "printr-o alianta in cadrul NATO cu Polonia, balticii, SUA si poate alte tari realiste".

Specialist in problemele Republicii Moldova, Nicu Popescu sustine, la randul sau, ca Bucurestiul trebuie sa stranga legaturile cu statele care au viziuni similare cu ale sale si sa pastreze o legatura constanta cu Chisinaul, indiferent de puterea de la Bucuresti. Pana atunci, Romania nu poate face nimic pentru a reactiona fata de eventualele mutari brutale ale Moscovei pe teritoriul moldovean.
In vreme ce presedintele Medvedev se impune in fostul spatiu de influenta sovietic, Romania ramane marginala atat in zona Marii Negre, cat si la masa negociatorilor occidentali.

Parlamentul de la Moscova a fost ieri de acord cu recunoasterea independentei celor doua enclave aflate pe teritoriul Georgiei: Osetia de Sud si Abhazia. Votul legislativului rus nu are valoare juridica, ci poate functiona mai degraba in mod simbolic, ca presiune asupra adversarilor Rusiei, dar mai cu seama ca recomandare. O decizie in acest sens poate fi luata numai de liderul de la Kremlin. Cum observa si presedintele Traian Basescu dupa turneul facut in jurul Marii Negre, o eventuala declarare a independentei Osetiei sau Abhaziei ar putea deveni un precedent pentru celelalte conflicte inghetate din regiune: Transnistria, aflata pe teritoriul Republicii Moldova, sau Nagorno Karabakh, zona disputata de Armenia si Azerbaidjan.

Romania nu ar putea face nimic mai mult decat o luare de pozitie in cazul in care evenimentele din Transnistria s-ar precipita, dupa modelul regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Bucurestiul s-a retras de la masa negocierilor din Transnistria in 1992 si nu are relatii foarte bune cu celelalte tari care sunt in masura sa ia decizii in Transnistria: Rusia, Ucraina si Republica Moldova. In plus, Romania nu are un tratat politic cu Republica Moldova, fapt care, in cazul in care evenimentele din Transnistria ar degenera, in opinia analistilor ar limita actiunea Bucurestiului numai la luari de pozitie, fara a se putea implica efectiv.

Oleg Serebrian, specialist in geopolitica, ne-a spus ca, desi Romania a atras de mai multe ori atentia asupra regiunii Marii Negre, UE s-a dovedit "cam surda la aceste declaratii". Armand Gosu, specialist in spatiul ex-sovietic, considera ca "Romania a facut cat a putut, insa tot timpul i s-a dat peste degete". Ideea unui lobby la Bruxelles facut de tara noastra pentru Republica Moldova pare dificila, crede Armand Gosu, deoarece chiar Romania are nevoie de lobby, pentru ca are probleme. In cazul in care Transnistria ar deveni independenta, statul roman ar putea, cel mult, sa nu recunoasca noul stat. Unii fosti ministri de Externe ne-au spus ca, de altfel, tara noastra nici nu este interesata de aceasta chestiune caci, debarasata de Transnistria, Republica Moldova s-ar putea apropia mai usor de Romania si UE si si-ar putea continua drumul catre europenizare. Pe de alta parte, Michael Radu, expert al Institutului pentru Politica Externa din Philadelphia, crede ca nici Moscova si nici Bruxelles-ul nu iau in serios eforturile de integrare a Republicii Moldova in NATO sau UE.

In plus, crede Michael Radu, in lipsa unui tratat cu Chisinaul, Romania nu ar putea decat sa protesteze, iar "pe termen lung, ar putea face o alianta in cadrul NATO cu Polonia, balticii, SUA si, poate, alte tari realiste". La randul sau, Nicu Popescu subliniaza necesitatea ca Romania sa colaboreze cu aceste state care ar avea aceleasi interese strategice ca si noi si, in acelasi timp, recunoaste insa faptul ca "Romania are o problema cand vine vorba de cooperare si coalizare cu alte state europene". Relatia Romaniei cu Republica Moldova nu trebuie sa depinda de schimbarea guvernelor, sugereaza Nicu Popescu.

Expertul de politica externa mai adauga ca mesajele Romaniei ar trebui sa fie mai putin scandaloase la adresa Chisinaului, mai coerente, si ca Bucurestiul ar trebui sa depuna eforturi pentru a trece declaratiile in fapt. Michael Radu precizeaza ca, in ciuda avertismentelor pe care le-a lansat Romania la forurile euro-atlantice, crede ca atat UE, cat si SUA cunosc intentiile rusilor, dar "o anexare de drept (de facto este deja) a Transnistriei la mama Rusia nu va provoca decat noi proteste, mult mai mici decat in cazul georgian, fara rezultat".

Oleg Serebrian spera ca autoritatile ruse sa nu mearga pana la capat cu recunoasterea independentei provinciilor separatiste, deoarece "ar impinge spatiul ex-sovietic la marginea unei prapastii". Mai mult, in opinia lui Nicu Popescu, o eventuala recunoastere a independentei Osetiei de Sud si Abhaziei "trimite un semnal Chisinaului pentru ca Republica Moldova sa faca mai multe concesii in privinta Transnistriei si sa accepte prezenta rusa acolo".

Intalnire
Ieri a avut loc la Soci o intalnire intre presedintele moldovean Vladimir Voronin si cel rus Dmitri Medvedev, cu ocazia careia liderul de la Kremlin a precizat ca "vede sanse bune" pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Oleg Serebrian crede ca Igor Smirnov, liderul separatistilor de la Tiraspol, aflat la Moscova, ar putea cere chiar astazi Kremlinului recunoasterea independentei Transnistriei. Armand Gosu argumenteaza ca Smirnov se foloseste de cresterea puterii Rusiei pentru a favoriza independenta Transnistriei. De altfel, Transnistria a cerut de mai multe ori independenta, votata si in Duma de Stat, dar neacordata de Kremlin.

Michael Radu sustine totusi ca "Moldova este deja in sfera rusa, cu sprijinul alegatorilor, deci fara dreptul de a se plange. Moldovenii l-au ales pe Voronin si refuza de 18 ani sa inteleaga ca nu pot avea si Transnistria, si independenta reala, si antipatie antiromaneasca". In plus, crede Radu, "chiar daca si-ar schimba opinia, totul depinde de Ucraina, aflata in sfera rusa", iar acest lucru ar pune punct discutiilor si "capitolului Moldova – independenta sau in Romania".