Directorul Marius Budoiu a fost demis de instanța supremă și repus în funcție de Victor Ponta.
Scandalul de la Opera Națională Română din Cluj pare să nu mai aibă sfârșit. În urmă cu câteva zile, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis contestația formulată de artistul liric Ioan Vrășmaș și au decis anularea concursului pentru postul de director al Operei clujene, pentru care au concurat Marius Budoiu și Ioan Vrășmaș.
Ca o consecință a deciziei instanței supreme, directorul Marius Budoiu a fost demis. La doar câteva ore, el a fost reinstalat ca director interimar de către ministrul interimar al Culturii, Victor Ponta. Acum, mai mulți angajați au inițiat o petiție care îi va fi trimisă noului ministru al Culturii.
”Vrem să scăpăm de această situație dubioasă în care directorul demis a devenit director interimar pus de un ministru interimar al Culturii, care este nimeni altul decât premierul României, înfrânt categoric la alegerile de duminică. Nu este legitimă perpetuarea acestei situații. Domnul Budoiu a ocupat postul de director în urma unui concurs ilegal, declarat ca atare de instanța supremă. Este ilogic să își continue mandatul de director prin acest artificiu, al unei numiri cu caracter interimar. Ceea ce a făcut el am văzut. Am văzut o operă căpușată de tot soiul de fundații. Acum poate că ar trebui să fie lăsat, măcar până la organizarea unui nou concurs, și Ioan Vrășmaș să arate de ce este capabil”, a spus unul dintre artiștii lirici clujeni.
La rândul său, Ioan Vrășmaș a arătat faptul că, la proba scrisă, a primit cea mai mare notă din istoria concursurilor de acest fel organizate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Însă el a primit doar nota 3 la interviul în urma căruia a fost evaluat de membrii unei comisii în care au fost incluși absolvenți de Fizică sau, pur și simplu, de bacalaureat.
”O soluție ar fi numirea unei persoane neutre, care să calmeze spiritele, până la organizarea unui concurs legal și decent”, a spus un alt artist clujean.
Alți artiști susțin actuala conducere
În acest context a apărut și reacția susținătorilor lui Marius Budoiu. Tenorul Sorin Lupu a trimis o lungă scrisoare deschisă în care își apără șeful. ”Este o pată de ruşine pe obrazul celei mai importante instituţii culturale transilvane stigmatul de scandal însămânţat şi întreţinut din 1990 şi până în prezent de către un grup restrâns de instigatori, care sub pretextul unor revendicări sindicale au urmărit în permanenţă să conducă în fapt instituţia şi să culeagă beneficii personale, plasându-se într-o totală opoziţie faţă de managementul instituţiei. Acest lucru s-a întâmplat cu seria de personalităţi care au condus această Operă Națională, începând cu maestrul Ion Pizo, maestrul Petre Sbârcea, prof. univ. dr. Alexandru Fărcaş, regizorul Rareş Trifan şi, în prezent, i-a venit rândul actualului director, conf. univ. dr. Marius Budoiu. Acesta din urmă a reuşit să menţină o poziţie conciliantă cu aceşti instigatori o perioadă de aproape doi ani, timp în care rezultatele sunt mai mult decât evidente: în limita bugetului aprobat şi a sponsorizărilor atrase, toate premierele cuprinse în proiectul managerial s-au realizat în cele mai bune condiţii, nivelul producţiilor artistice fiind vizibil crescut. Condiţiile noastre de muncă s-au îmbunătăţit simţitor, fiind realizate lucrări de reparaţii, precum reabilitarea Scenei Mici (lucrare realizată prin sponsorizare), renovarea vestiarelor, reparaţii curente la acoperişul atelierelor de producţie (în curs de realizare) etc.”, afirmă Sorin Lupu prin intermediul unei scrisori deschise.
Scrisoarea în care artistul liric clujean își elogiază șefii din cadrul Operei Naționale Române continuă cu afirmații potrivit cărora: ”Politica porţilor deschise şi atragerea unor sponsori au condus, pe de o parte, la creşterea numărului spectatorilor în sală, un public bucuros să primească şi să consume un repertoriu mai diversificat, iar pe de altă parte, sponsorii au făcut posibile implementarea unor proiecte şi realizarea unor lucrări (realizarea cutiei acustice, amenajarea sălilor de repetiţie etc.). Din perspectiva bugetării publice, am menţiona faptul că Marius Budoiu a reuşit să convingă în privinţa nevoilor instituţiei atât autorităţile locale (Primăria Cluj-Napoca a realizat amenajarea spaţiilor adiacente spaţiilor clădirii care se aflau într-o stare de paragină), cât şi autorităţile centrale, care au răspuns semnalelor de alarmă repetate, alocând banii necesari achiziţionării a două piane. Pe de altă parte, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a intrat în rândul operatorilor culturali clujeni care accesează granturi, fiind declarată câştigătoare pentru două proiecte culturale din programul «Opera pentru Cetate», respectiv spectacolul «Aida» în aer liber, realizat pe data de 5 iulie 2014, care a beneficiat de o finanţare de 70.000 lei, un spectacol care s-a dovedit o excepţională premieră naţională care a adunat într-o piaţă publică, Piaţa Unirii din Cluj, la un spectacol de operă, un număr de peste 8.000 de spectatori şi, de asemenea, a câştigat o finanţare pentru realizarea Concertului de Crăciun al Operei, proiect aflat în proces de implementare. Una dintre cele mai importante realizări înfăptuite în aceşti doi ani de mandat managerial este, cu siguranţă, faptul că, după 95 de ani în care această prestigioasă instituţie şi-a desfăşurat activitatea în acest imobil, a primit, în sfârşit, dreptul de a-şi inscripţiona propria titulatură pe frontispiciu, demers pornit şi de predecesorii lui Marius Budoiu, dar care nu au reuşit să finalizeze acest proiect. În acelaşi registru se înscrie deschiderea instituţiei noastre spre lume prin achiziţionarea unui sistem de rezervare şi vânzare a biletelor online, ceea ce ne aşază în sfârşit în contemporaneitate cu vremurile în care trăim”, mai afirmă artiștii care susțin actuala conducere.
Semnatarii scrisorii deschise mai înfierează cu mânie criticile pe care colegii lor au îndrăznit să le aducă șefilor instituției. ”Referirile calomnioase de genul «reputaţie dubioasă», «fără realizări profesionale» sunt utilizate cu mare uşurinţă la adresa unor persoane care şi-au dovedit competenţa, o competenţă de cele mai multe ori notorie, fiind vorba de persoane expuse public, precum: dirijorul Adrian Morar, concertmaestrul Vlad Baciu, care activează şi în Orchestra de tineret condusă de maestrul Mandeal, dar şi în alte formule şi proiecte de foarte bună calitate, sau Sabin Mircea Rus, o persoană care a adus în ritualul de funcţionare al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca mult dinamism şi abordare antreprenorială, fapt care a condus la rezultate extrem de rapide ce au aşezat instituţia noastră pe un circuit de comunicare fără precedent. Pe de altă parte, colegi mai puţin vizibili, precum domnişoara Mihaela Baciu, şef serviciu programare artistică, în fapt a doua persoană ca importanţă în instituţia noastră, au purtat povara unor posturi mult subdimensionate ca personal în raport cu instituţii similare şi, cu toate acestea, şi-au îndeplinit obligaţiile profesionale cu brio”, mai afirmă documentul trimis lui Victor Ponta. Alți angajați se dezic de această scrisoare.
”Așa cum există sindicate galbene, există și artiști galbeni, al căror rol este acela de a cânta în struna conducerii, nu pentru marele public”, a fost replica unuia dintre angajații Operei, care a dorit să își păstreze anonimatul.
SURSE. Control la Operă
Potrivit unor surse confirmate din cadrul Ministerului Culturii, în zilele următoare este așteptată o vizită a corpului de control al ministrului. Inspectorii Corpului de Control ar urma să verifice atât modul în care sunt cheltuiți banii publici, cât și relațiile contractuale cu ONG-urilor Fidelia – Bucuria Operei și Filarmonia.
