Premierul Dacian Cioloș a prezentat, ieri, în Camera Deputaților principalele repere ale reformei statutului funcționarilor publici.
Reforma administrației publice este strâns legată de lupta anticorupție, în viziunea prim-ministrului. „Dacă lupta anticorupție nu e urmată îndeaproape de o reformă a administrației publice, riscăm doar să rămânem cu sublinierea cazurilor de corupție, fără să corectăm problemele la rădăcina lor. Reforma administrației își propune să prevină problemele de corupție“, a explicat Dacian Cioloș. Acesta a menționat că Guvernul are în vedere și problema incompatibilităților, având ca bază de pornire un proiect pregătit de Agenția Națională de Integritate (ANI).
În discursul din Parlament, prim-ministrul a prezentat și prioritățile Executivului. „Am identificat trei piloni principali: funcția publică, definirea statutului funcționarului, a modului în care se fac recrutarea și avansarea, al doilea e legat de administrața publică centrală și al treilea de administrația publică locală“, a enumerat premierul. Pachetul de măsuri legislative ar urma să fie finalizat în luna iunie, după o dezbatere publică pe marginea subiectului.
Printre problemele identificate, premierul a enumerat „politizarea excesivă și netransparentă a administrației publice“, în condițiile în care sistemul de recrutare este „excesiv de birocratic și neperformant“. De asemenea, în administrația centrală există multe suprapuneri și neclarități ale mandatelor instituțiilor publice.
Premierul a pus semnul egalității între calitatea slabă a politicilor publice și calitatea slabă a cheltuielilor publice. „La nivelul administrației publice locale, avem costuri foarte ridicate pentru a întreține administrația unor localități mici. Peste 50% din comune nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare cu propriile venituri, să nu mai vorbim de proiecte de investiții“, a afirmat Cioloș, în fața deputaților. De altfel, premierul a avansat conceptul de „fuziune administrativă voluntară“ pe criterii simple: populație sau distanța față de centrul noii unități teritoriale.
Trei variante pentru funcțiile publice
Guvernul își propune o „transparentizare a relației administrației publice cu nivelul politic, creșterea profesionalismului resurselor umane, și depolitizare, nu prin scăderea rolului politic, care rămâne determinant“. Concret, Cioloș vizează eliminarea excepțiilor și derogărilor de la reguli, revizuirea modului în care lucrează Agenția Națională pentru funcționarii publici, reînființarea Institutului Național de Administrație. Pe de altă parte, premierul promite o relație între nivelul de salarizare și gradul de motivare a funcționarilor, o relație directă între venit și performanța individuală. De asemenea, Guvernul vizează un sistem de recrutare bazat pe un concurs național de intrare în sistem.
Premierul Cioloș ia în calcul trei scenarii pentru funcțiile publice. În primul, la nivelul de demnitar, ministru și secretar de stat să fie integrați și prefecții și subprefecții. „Aceștia vin cu guvernul și pleacă împreună cu guvernul“, a explicat Cioloș. În prezent, prefecții sunt înalți funcționari publici și sunt, pe hârtie, independenți politic, dar fiecare guvern și-a plasat oamenii proprii în aceste funcții. Secretarii generali și directorii vor fi funcționari publici.
„Al doilea scenariu, puțin mai provocator, ar presupune o integrare a realității de facto în care se face recrutarea pe posturi de conducere, dar cu reguli clare, transparente și obiective“, a explicat Cioloș. Acest scenariu presupune coborârea la nivel de numire politică și la nivelul directorilor generali, ai conducătorilor de agenții și ai directorilor de deconcentrate.
Pentru înalții funcționari publici, recrutarea se face prin intrarea în sistem, dar se vor putea recruta doar înalții funcționari care au dat un examen de intrare în sistem.
Al treilea scenariu ar fi „un status-quo îmbunătățit“, cu nivel politic la ministru și secretar de stat, și de la prefect în jos rămân funcționari publici.
La nivelul administrației publice locale, avem costuri foarte ridicate pentru a întreține administrația unor localități mici. Peste 50% din comune nu își pot acoperi cheltuielile de funcționare cu propriile venituri, să nu mai vorbim de proiecte de investiții.“ Dacian Cioloș, prim ministru
