Ridicarea restricțiilor de muncă și de călătorie a facilitat traficul de ființe dinspre România spre Marea Britanie. De altfel, scrie presa din Regat, autoritățile se confruntă cu o intensificare a fenomenului "sclaviei moderne", victimele fiind tratate ca "vitele", vândute şi tatuate, modalități prin care grupările își marchează proprietatea. Victime colaterale sunt zeci de români, inclusiv copii, traficați de grupări de crimă organizată care au astfel o mai mare libertate de mișcare.
Trădați de cei dragi, de prieteni și chiar de membri ai familiei, zeci de români sunt vânduți și ajung să cerșească și să se prostitueze în Marea Britanie. Tratate ca simple mărfuri, uneori tatuate cu diverse însemne de grupările care își marchează astfel proprietatea, victimele "sclaviei moderne" sunt vândute pe câteva sute de lire și rămân blocate în circuit ani de zile.
Un articol din cotidianul britanic Daily Mail anunță că numărul persoanelor traficate în Marea Britanie a crescut de la 2255 în 2012 la 2744 în 2013. Jurnaliștii, care citează oficiali ai Human Trafficking Center din Marea Britanie, scriu că 600 dintre traficați sunt copii, vânduți de apropiați și apoi obligați să se prostitueze, să cerșească sau să presteze munci grele în gospodării private.
Adulții sunt atrași în capcană prin site-uri matrimoniale sau de plasare a forței de muncă. Dar când ajung aici, sunt obligați să se prostitueze, să muncească pe plantații de canabis, pe șantiere sau în ferme izolate.
Victimele provin din 86 de ţări, iar pe primele două locuri se află România şi Polonia.
Statisticile din România arată că, anual, în jur de 1000 de români sunt identificați ca victime ale traficului de ființe umane. Astfel, în 2013 cifra a fost de 896, iar în 2012, de 1041, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Datele se referă la persoanele identificate ca aflându-se în circuit la momentul centralizării. Astfel, dintre cele 896 identificate, 419 au intrat în trafic în anul 2013, celelate aflându-se în circuit din anii trecuți.
Cele mai multe dintre persoanele traficate din România au ajuns în Grecia, Germania, Italia, Spania, Turcia și Marea Britanie. Deși numărul total al persoanelor traficate a scăzut la nivel national, a crescut cel al traficaților care au ajuns în Marea Britanie – de la 22 în 2012, la 35 în 2013.
"Traficul de persoane este o afacere. Presupune țări de origine, de tranzit și de destinație. Fluctuațiile apar de regulă din cauza modificărilor legislative sau de altă natură din țările de destinație. Acolo este și motorul, este cererea. În țările de origine e vorba de anumite condiții, care se acutizează: sărăcia, dezinformarea. Dar cererea, ca în orice afacere, dictează. Dacă vorbim de Marea Britanie, știm că ba s-au scos vizele, ba s-a ridicat restricția pentru muncă. Sau poate fi vorba de înăsprirea legislației din țări de lângă, și atunci traficul se mută în Marea Britanie", explică Ciprian Ghițuleasa, reprezentant al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
Femeile, cele mai vulnerabile
Cele mai multe dintre cele 896 de victime din 2013 au un nivel de educație scăzut – studii gimnaziale (47 %), urmate de cele cu studii liceale sau profesionale finalizate (31 %).
"Distribuția pe gen a victimelor traficate în anul 2013 arată că 77% din acestea sunt de gen feminin și 33% sunt de gen masculin. Distribuția pe criteriul vârstei arată că 52% din victime erau majore la intrarea în trafic", anunță raportul anual al ANITP.
Aproximativ 54% din victime au fost recrutate de către o cunoștință sau un prieten. Recrutarea s-a facut în procent de 94% în mod direct, fără intermediari, iar cele mai multe victime au fost atrase prin intermediul promisiunilor unui loc de muncă în străinătate.
Ca și în anii trecuți, exploatarea sexuală a rămas principala destinație – aproximativ 66%, cu 8% mai mult ca anul trecut, în timp ce 24% au fost exploatate prin muncă în diverse sectoare economice. Au fost înregistrate victime exploatate prin obligarea la cerșetorie, reprezentări pornografice sau prin obligarea la comiterea de furturi, însă ponderea acestora a fost de 6%, notează raportul.
