Scriitorul Mircea Dinescu s-a prezenta, joi dimineaţă, pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei. "Noi am uitat ce am trăit, diversiunile puse la cale de băieţii care conduceau România. Trăim un capitalism pus la cale de activişti de partid. Toate cărţile despre Revoluţie au fost scrise de securişti", a declarat acesta la intrarea în instituţie. Miercuri a fost audiat şi fostul premier, Petre Roman.
UPDATE 13.30: Scriitorul Mircea Dinescu a părăsit sediul Parchetului General, unde a fost audiat, ca martor, în dosarul Revoluţiei. Scriitorul a declarat că "generalii care au murit între timp au dat ordine. S-au făcut comisiile de băbătii să se facă anchetă. Nu au chemat procurori. E târziu pentru această anchetă, e bine că din aceste declaraţii se mai dumireşte lumea. Declaraţia mea este un mic roman, am vorbit până acum, am semnat şi am plecat", a declarat Mircea Dinescu.
Ştire iniţială
"Mi se pare că jucăm într-o telenovelă, fiindcă ani de zile atunci când ar fi trebuit să se discute lucrurile s-au făcut tot felul de comisii și s-a îngropat chestia. După 27 de ani ce să afli, ce s-a întâmplat la televiziune? Să ne închipuim acum că toate acele personaje du sub Ceaușescu au dispărut peste noapte, în neant și s-au culcat liniștite… După o săptămână de la evenimente Miliția s-a numit Poliție, după două luni Securitatea s-a numit SRI.
Deci toate cărțile de istorie sunt scrise din punctul de vedere al Securității și scrise de băieți care au avut de-a face cu ei, cum e Stoenescu ăsta, care a fost informator al Securității. Reiese că Securitatea era o instituție suavă și delicată, că au venit niște KGB-iști și au înțepat oameni cu steaguri în fund ca să izbucnească Revoluția în Piața Palatului. Unul n-au prins! Pe vremea când toată lumea murea de frică, știind că se ascultă telefoanele, de ce n-ați păstrat și voi unul de sămânță, un terorist nu ați păstrat, să ni-l fluturați la televizor”, a spus Mircea Dinescu.
Scriitorul îi acuză pe membrii echipei Televiziunii Române din acea perioadă că au schimbat taberele foarte repede.
„Chiar și la TVR, când am intrat și am spart ferestrele, a venit directorul și televiziunea era ocupată de tot soiul de personaje care pregăteau zilele de sfârșit de an în cinstea tovarășului, actori, cântăreți, activiști de partid… Toți și-au tras tricolor pe mână după aia ca în loc de hau hau cu nea Nicu au zis că au devenit revoluționari și acum au carnete de revoluționari”, a subliniat el.
„Eu am o teorie. Când rușii au intrat în Praga și Ceaușescu a avur curajul să protesteze, cuprins de frică s-a gândit că rușii ar putea să intre și în România. Și atunci cineva l-a sfătuit ca în momentul în care ar intra rușii, pe căile de intrare să existe un rîzboi de gherilă ca să țină în joc câteva ore armata de ocupație și să aibă el timp să fugă în Occident și să tragă acolo un guvern de exil. De aici erau banii Securității, pentru prezumtivul guvern de exil. Și simulatoarele de pe acoperișuri, care dădeau impresia că sunt mitraliere dar erau aparate cu foc la gura țevii dar fără glonț, și băieții care trăgeau cu lunetele și nimereau de obicei în frunte. În loc să le folosească împotriva rușilor le-au folosit împotriva oamenilor ieșiți în stradă”, a spus Dinescu.
Întrebat dacă Ion Iliescu a fost un înger sau un demon, el a răspuns că „nici una, nici alta”. „Iliescu nu era un om foarte curajos. El e și o victimă a propriului destin de activist de partid, care s-a trezit peste noapte că trebuie să construiască capitalismul în România după ce toată viața a vorbit despre Marx și Lenin. În clipa în care a venit Iliescu, toți activiștii, generalii de securitate – care în mod normal trebuiau să plece odată cu Ceaușescu – au venit în spatele lui Iliescu și atunci noi am părut o cantitate neglijabilă”, a adăugat scriitorul.
El a mai spus și că foștii generali „s-au mâncat unii pe alții”. „Chițac fusese de fapt la Timișoara și omorâse oameni, acolo dăduse ordine criminale. Stănculescu la fel. Diversiunea era, păi cum să auzi doi generali de Armată și unul de Securitate întrebându-l pe ăla 'cine sunt ăștia, oamenii tăi?' Ei trebuiau să știe cine sunt aia care trag. Toți cetățenii care aveau mașină de scris, o dată pe an, te duceai cu mașina la Miliție și în fața unui plutonier băteai caracterele literelor. Era considerată o armă periculoasă. Erau cercurile din jurul lui Ceaușescu. El era semianalfabet dar era om șiret și își făcuse gardă pretoriană în jurul lui. Erau și trupe din Libia care se antrenau în România. Ei știu cine au fost, tot dintre ei, cine aveau arme”, a completat Mircea Dinescu.
Ştire în curs de actualizare.
Despre Dosarul Revoluției
Procurorii militari au redeschis ancheta și vorbesc deschis despre greşelile făcute în Dosarul Revoluţiei. La începutul anchetei, procurorii au avut o listă lungă de suspecţi pe care, între timp, i-au scos de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor s-au prescris. Ancheta vizează o nouă acuzaţie: infracţiuni contra umanităţii, o faptă care nu se prescrie.
Gheorghe Coșneanu este generalul magistrat care a coordonat ancheta în 2014 și a închis dosarul Revoluției fiind convins că nu există crime împotriva umanității, deși în decembrie 1989 au fost ucise circa 1.000 de persoane și rănite alte circa 2.000. Iar crimele au fost comise pe întreg teritoriul țării, după același scenariu.
Precizăm că în 2014 generalul Coșneanu a clasat dosarul, sfidând deciziile CEDO date până atunci în Dosarul Revoluției. După ce a coordonat închiderea dosarului Revoluției, Coșneanu a fost avansat la funcția de șef al Secției Parchetelor Militare.
În iunie 2016, instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis redeschiderea dosarului Revoluției pentru că procurorii militari „nu au făcut o anchetă efectivă“. Altfel spus, au mimat administrarea probelor în dosar.
Potrivit legii, după această decizie a instanței supreme, Secția Parchetelor Militare, condusă de generalul Coșneanu, era obligată să redeschidă imediat dosarul, să înceapă urmărirea penală in rem încă de atunci, dar nu a făcut-o.
„România liberă“ a dezvăluit tergiversarea anchetei într-o serie de articole publicate în lunile august și octombrie anul acesta.
Coșneanu își recunoaște greșelile
Generalul magistrat Gheorghe Coșneanu recunoaște, într-un comunicat, ce au susținut ani în șir revoluționarii de la Asociația 21 Decembrie 1989 și „România liberă“ și anume obligativitatea începerii urmăririi penale sub acuzația de săvârșire a infracțiunii de crime împotriva umanității, scopul fiind “păstrarea puterii”.
Prin „acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității“, spun, acum, procurorii lui Coșneanu.
După 22 decembrie 1989, la conducerea țării erau „ultimul pe listă, Ion Iliescu“, susținătorii acestuia, precum și generalul KGB-ist Nicolae Militaru, generalii Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu, Pârcălăbescu, toți conducătorii Armatei și ai Securității. Ei doreau să „păstreze puterea“ prin orice mijloace, inclusiv prin crime.
De altfel, față de aceștia a fost începută urmărirea penală pentru crime împotriva umanității încă din 2005-2006, de echipa gen. magistrat Dan Voinea, dar dosarul a fost închis, ultima dată chiar de echipa lui Coșneanu (în 2014).
În ultimele luni, revoluționarii au cerut readucereala Secția Parchetelor Militare a procurorilor care au făcut corect încadrările juridice în 2005-2006 pentru a termina ancheta deoarece la concluziile lor au ajuns atât judecătorii CEDO, cât și cei de la instanța supremă.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a refuzat solicitarea, garantându-le revoluționarilor că se va face anchetă efectivă și dosarul va fi trimis în judecată, după cum ne-a spus Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989.
Erorile asumate
Șeful Parchetelor Militare, gen. Coșneanu, recunoaște și alte argumente ale fostei echipe de anchetatori din 2005-2006, și anume că „situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale și difuzarea unor ordine, rapoarte și informaţii false, scoaterea în stradă și înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale și Ministerului de Interne sau aceluiași minister, în scopul preluării puterii și legitimării noilor lideri“. De asemenea, recunoaște rolul de manipulator al TVR „cu consecinţa generării unui război psihologic și mediatic care a condus la producerea a numeroase victime“.
Antonie Popescu, avocatul revoluționarilor, ne-a declarat că „este bine că s-a început urmărirea penală, dar nu avem nicio încredere că se va face o anchetă corectă“.
22 DECEMBRIE 1989. Ion Iliescu și susţinătorii au preluat conducerea
Pe 22 decembrie, Ion Iliescu a apărut în jurul prânzului la TVR, apoi în jurul orei 23.00 a anunţat constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca noul organ al puterii. Alături de el se afla și generalul Athanasie Stănculescu. După acest moment, au mai fost ucise prin împușcare peste 700 de persoane și rănite circa 2.000.
