UPDATE 21.40: Laura Codruţa Kovesi s-ar fi referit la omul de afaceri Horia Simu atunci când a criticat SIE pentru faptul că nu a informat DNA despre afacerile dubioase ale cetăţenilor români în străinătate. DNA a pus sechestru pe două case ale lui Horia Simu, ambele case în staţiunea franceză Saint Tropez. Pe una dintre ele a plătit 3,55 milioane de euro, pe alta 3,2 milioane de euro, potrivit unui răspuns al DNA pentru România Curată. Procurorii susţin că aceste imobile de lux au fost cumpărate din banii primiţi ilegal ca despăgubiri de la ANRP.
UPDATE 19.10: Preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SIE, Mihăiţă Calimente, a declarat, marţi, că îl va invita pe şeful SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, la discuţii despre afirmaţiile procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la adresa acestei instituţii. “Având în vedere ce a spus doamna procuror şef al DNA şi răspunsul pe care l-a dat SIE, vreau să avem o discuţie, pentru că asemenea discuţii în spaţiul public arată o lipsă de comunicare”, a precizat, pentru Agerpres, Mihăiţă Calimente. El a arătat că această discuţie “amicală” va avea loc după Sărbătorile de Paşte. “Va fi o discuţie amicală să vedem care sunt cauzele care au dus la această situaţie”, a adăugat Calimente.
========
Serviciul de Informații Externe îi răspunde, printr-un comunicat de presă, procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a criticat instituția pentru că nu a trimis nicio sesizare procurorilor anticorupție. Ea a susţinut, marţi, că este o problemă de siguranţă naţională transferul unor sume considerabile din România într-o altă ţară.
Întrebată cum îşi explică faptul că SIE nu furnizează informaţii DNA, Kovesi a precizat că este o obligaţie pe care ofiţerii din servicii trebuie să le respecte. “Nu pot să-mi explic. Este o obligaţie legală pe care fiecare angajat al unui servici de informaţii şi conducător al unui serviciu de informaţii trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că astfel de informaţii nu pot fi cunoscute de un ofiţer. (…) Cred că explicaţiile trebuie să le dea alţii”.
Ea a subliniat că a răspuns statistic la această problemă, care a fost ridicată atunci când s-a discutat indexul sustenabilităţii. “Am văzut în tipologia faptelor investigate de DNA în ultimii că foarte mulţi din cei pe care îi cercetăm îşi mută averile, banii, conturi, în străinătate. Este imposibil ca ofiţerii de informaţii să nu intre în posesia unor astfel de informaţii. Cred că este de siguranţă naţională atunci când cineva transferă milioane de euro din România într-o altă ţară. Cred că este de siguranţă naţională sau este extrem de important pentru ţară atunci când sume considerabile de bani sunt transferate prin off-shoruri, când sume considerabile sunt date ca mită pentru a câştiga anumite licitaţii”, a explicat Kovesi.
SIE precizează într-un comunicat de presă că îşi desfășoară activitatea în concordanță cu prevederile legale, “în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAȚ. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României”.
“Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate” – susţine SIE, care adaugă că, în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, instituţia nu desfăşoară activităţi specifice pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA. “Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare” – precizează SIE, care anunţă că în cursul anului 2015 şi în primele luni din 2016 a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MAPN/DGIA sau alţi beneficiari 35 de note informative/alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/infracţiunilor economice. Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).
“Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nici o solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie” – concluzionează SIE în comunicat.
Laura Codruţa Kovesi a fost prezentă, marţi, la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracţiunii: de la prejudiciu până la confiscare şi a celei de-a doua ediţii a Indexului Sustenabilităţii DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.
