» Judecatorul Petre Ciubotariu, presedinte al Sectiei Penale a Curtii de Apel Iasi, ar fi dat note informative sub numele conspirativ "Spirache". Considerat de Securitate "bun si util muncii de Militie si Securitate", acesta a ramas in structurile politiei politice timp de zece ani.

» In cazul in care Petre Ciubotariu ar primi o condamnare definitiva si irevocabila in instanta, care sa confirme verdictul de colaborator al Securitatii, judecatorul ar putea sa-si pastreze toate atributiile, desi Legea privind statutul magistratilor prevede pierderea functiilor de raspundere.

Dosarul presedintelui sectiei Penale a Curtii de Apel Iasi, Petre Ciubotariu, care ar fi dat note informative sub numele conspirativ de "Spirache", a fost trimis de Colegiul National pentru Sudierea Arhivelor (CNSAS) la Tribunalul Bucuresti, magistratii urmand sa dea un verdict in privinta relatiilor lui cu Securitatea.

Nascut in 1952, Petre Ciubotariu ar fi fost recrutat de Securitate in 1980, la varsta de 28 de ani, si ar fi furnizat informatii "in scopul supravegherii informative a elementelor suspecte" din satul sau natal, Draguseni, din judetul Iasi. Judecatorul iesean ar fi fost colaborator al Securitatii intre 1982 si 1984, dupa care timp de cinci ani a fost avansat ca informator, iar in 1989 a devenit persoana de sprijin. In documentele depuse in instanta de CNSAS, judecatorul iesean ar fi dat note informative despre "starea de spirit a membrilor cooperativei din cadrul CAP Draguseni", potrivit NewsIn. Intr-un raport de activitate care s-ar afla in actiunea inaintata de CNSAS, "Spirache" a furnizat Securitatii "registrele privind incadrarea tuturor scolilor din judetul Vaslui". Securitatea, se pare, ar fi avut numai cuvinte de lauda referitoare la activitatea lui Petre Ciubotariu. Astfel, in sesizarea CNSAS depusa la Tribunalul Bucuresti, acesta este caracterizat ca fiind "bun si util muncii de Militie si Securitate", oferind "zece note informative cu valoare efectiva", fapt care l-ar fi ajutat sa ramana in reteaua informativa.

Eventuala colaborare cu Securitatea ar putea fi vazuta ca o modalitate de a avansa in cariera, sustine Germina Nagat, sefa Directiei de Investigatii si Cercetare din cadrul CNSAS, insa sub nici o forma nu poate fi pusa sub semnul constrangerii. Germina Nagat ne-a explicat ca "modalitatea clasica de aparare este sa se faca apel la constrangere. Putem considera totusi ca a fost vorba de constrangere daca ar fi fost un angajament de cateva luni, si nu de ani de zile". Surse apropiate judecatorului sustin ca "el a fost invatator la inceput" si nu ar fi colaborat cu Securitatea inainte sa fi ajuns magistrat, dar documentele furnizate de CNSAS sugereaza ca judecatorul a avut o colaborare lunga cu Securitatea, care ar fi durat cel putin pana in 1989, cand s-a schimbat regimul.

Purtatoarea de cuvant a CNSAS, Ancuta Median, ne-a spus ca aceste detalii despre activitatea judecatorului iesean au fost luate de la instanta, pentru ca, "potrivit legii, noi avem obligatia sa nu dam nimic publicitatii".
Purtatoarea de cuvant a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Cecilia Morariu, sustine ca judecatorul Petre Ciubotariu, in calitatea lui de presedinte al unei sectii penale, a completat declaratia pe propria raspundere de necolaborare cu Securitatea inca din 2005. CSM este institutia responsabila de credibilitatea si disciplina magistratilor, iar retrogradarile din sistem sunt decise, potrivit legii, de acest Consiliu. Cecilia Morariu considera ca "nu exista nici o sanctiune" pentru un judecator in cazul in care instanta stabileste ca acesta a colaborat cu fosta politie politica, dar a refuzat sa spuna ce se va intampla daca instanta stabileste ca judecatorul a facut fals in acte publice atunci cand si-a ascuns legaturile cu fosta Securitate, devenind incompatibil cu meseria de magistrat. Totusi, recunoaste purtatoarea de cuvant a CSM, in cel mai rau caz, potrivit legii, Petre Ciubotariu si-ar putea pierde numai functia de conducere, putand in continuare sa ramana judecator.

Pe de alta parte, Laura stefan, expert anticoruptie, ne-a explicat ca, din punct de vedere legislativ, "exista interdictia ca o persoana sa ocupe functii de conducere daca a facut politie politica". De fapt, este un cerc vicios, sustine expertul anticoruptie, pentru ca, in motivatia Curtii Constitutionale, in momentul in care a declarat Legea CNSAS neconstitutionala se precizeaza ca nu se poate interzice accesul in magistratura in cazul constatarii colaborarii cu fosta Securitate. In aceste conditii, Laura stefan precizeaza ca "decizia Curtii Constitutionale deschide calea pentru eliminarea acestei interdictii" si lasa cale libera magistratilor care au dat cu subsemnatul la Securitate si care, astfel, pot invoca exceptii de neconstitutionalitate pentru legile justitiei.

"Urmeaza si altii"
Cazul judecatorului Petre Ciubotariu nu este singular. Magistratul Ion Ionescu de la Curtea Suprema a primit de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea in luna noiembrie 2007. Tot atunci, alti sase judecatori si procurori de la instantele din tara au primit verdicte de colaborare cu fosta politie politica. Germina Nagat, sefa Directiei de Investigatii din CNSAS, ne-a spus ca "au fost si vor mai fi" magistrati al caror dosar va ajunge in instanta cu suspiciunea de colaborare cu Securitatea. Valul de deconspirari in randul magistratilor se datoreaza modificarii Legii privind statutul magistratilor, in 2005, in timpul mandatului Monicai Macovei. Astfel, cei care detin functii de conducere sunt obligati sa dea anual declaratii, pe propria raspundere, din care sa reiasa ca nu au colaborat cu fosta Securitate.