14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialStatul român a câștigat procesul în Dosarul Rostock, cu o miză de...

Statul român a câștigat procesul în Dosarul Rostock, cu o miză de 12,5 milioane euro

Sentința pronunțată astăzi de magistrații de la Curtea de Apel Constanța în dosarul în care consorțiul Rostock Wreck Remouval Consortium (RWRC), care a scos la suprafață epava navei Rostock solicita statului român, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, plata unor daune de 12,5 milioane de euro, pune capăt unui lung șir de controverse de-a lungul celor 10 ani de procese.

Respingerea cererii de către instanța din Constanța face dreptate părții române după ce statul român devenise victimă sigură într-un proces în care existau multe  nereguli și coincidențe bizare.

În primul rând, nu Tribunalul de la Zurich ar fi trebuit să judece un  litigiu între AFDJ și RWRC, ci arbitri desemnați de Camera de Comerț și Industrie a României, așa cum prevede una dintre clauzele contractului încheiat în 2004 între AFDJ și RWRC.

Apoi, decizia arbitrală de la Zurich a fost luată la „scorul” de 2-1, de arbitrul elvețian Daniel Wehrli (președinte) și cel olandez Jan M. van Dunne, cel care s-a opus fiind arbitrul român Victor Tănăsescu. Decizia „2-1” de obligare a statului român la plata celor 12,5 milioane euro a fost luată în condițiile în care arbitrii din Olanda și Elveția nu au ținut cont de un Memorandum anexă la contractul încheiat în 2004 între AFDJ și RWRC, prin care erau limitate la un milion de euro eventualele cheltuieli neprevăzute.

În al treilea rând, avocatul Adrian Rațiu, de la casa de avocatură „Rațiu & Rațiu”, care a asistat AFDJ în cei 10 ani de procese, a descoperit în cursul investigațiilor efectuate în toamna lui 2015 că Rostock Wreck Remouval Consortium, înființat după legea din Marea Britanie, nu mai exista și în consecință nu mai putea fi parte în proces.

Decizia Tribunalului de la Zurich, luată cu 2 la 1

Consorțiul RWRC era format din compania olandeză Multraship (Muller Maritime) BV, compania Titan Maritime din SUA și Deltacons Tulcea. La începutul lui 2006 a scos la suprafață epava și a încasat valoarea din contract, 5 milioane de euro. După câteva luni, s-a adresat Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, cerând plata a 7,5 milioane euro, reprezentând costuri suplimentare.

În 2009, RWRC și-a ridicat pretențiile la 12,5 milioane euro, iar în 2012 Tribunalul de la Zurich a obligat AFDJ la plata celor 12,5 milioane euro. Hotărârea arbitrală a Tribunalului de la Zurich are 238 de pagini.

Decizia a fost dată cu 2 la 1, de instanța formată de trei arbitri, elvețianul Daniel Wehrli (președinte), olandezul Jan M. van Dunne și arbitrul român Victor Tănăsescu. Arbitrii din Elveția și Olanda au votat pentru acordarea despăgubirilor, arbitrul român n-a fost de acord și a votat împotrivă.

Avocatul AFDJ, Adrian Rațiu, nu a recunoscut nici un moment pe parcursul procesului autoritatea Tribunalului de la Zurich, întrucât potrivit contractului joint-venture încheiat de AFDJ și RWRC pe 23 august 2004, litigiul trebuia judecat de arbitri desemnați de Camera de Industrie a României.

Olanda ne amenința cu blocarea aderării la Schegen

În ultimii ani, Guvernul Olandei a făcut demersuri energice pentru a determina statul român să plătească cele 12,5 milioane de euro consorțiului RWRC. În mai 2014, a efectuat o vizită la București ministrul Comerţului Exterior din Olanda, Lilianne Ploumen, care a discutat cu ministrul Transporturilor, pe atunci Dan Șova, despre interesul Portului Rotterdam de a investi în zona de sud a Portului Constanţa, dar, potrivit comunicatului „i-a cerut sprijinul ministrului Dan Şova în achitarea datoriei rezultate din litigiul între consorţiul RWRC şi AFDJ Galaţi, referitor la contractul <Ranfluarea epavei Rostock din canalul Sulina, curăţarea canalului navigabil şi refacerea apărărilor de maluri>”.

În martie 2015, ambasadorul Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara într-un interviu la Realitatea TV că aderarea României la Spațiul Schengen „nu este susţinută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene”, adăugând că o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi e aceea că statul român nu a plătit daunele companiei olandeze care în urmă cu şapte ani a recuperat epava unei nave eşuate. Adică Rostock.

De fapt, lucrările au fost întârziate de RWRC

Metoda prin care cei de la RWRC se oferiseră să scoată epava era aceea cu „lanțuri tăietoare”. Acestea sunt trecute pe sub corpul epavei de către scafandri, cu ajutorul lor este tăiată epava bucată cu bucată și e scoasă pe mal. Pentru că nu fuseseră aduse în țară „lanțurile tăietoare” s-a încercat tăierea epavei cu sudură oxiacetilenică. Au încercat să obțină aprobarea acestei metode, dar nu și-au dat acordul nici AFDJ, nici consultantul. Însă RWRC a încercat să taie astfel epava. Metoda nu a dat rezultate, pentru că epava era plină de aluviuni solidificate, ca o masă de beton. În plus, din cauza gazelor formate într-un compartiment, s-a produs o explozie în care și-a pierdut viața un scafandru.

După patru luni, cei de la RWRC și-au dat seama că așa nu merge și au trecut la metoda din contract, cu „lanțuri tăietoare”.

Executant olandez, consultant olandez

Lucrările de ranfluare (scoatere la suprafață) a epavei „Rostock” au fost finanțate dintr-un credit de 76 milioane euro obținut de AFDJ de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

La cererea BEI, AFDJ Galați a încheiat cu RWRC un contract de tip „fidic”, utilizat în construcții, în care între antreprenor și beneficiar se interpune consultantul, în cazul de față consorțiul Luis Berger. Însă Luis Berger nu avea experți în ranfluarea epavelor și a subcontractat acest serviciu unei companii din Olanda, reprezentate de Johann Mauritzius Hoptzak, expert în ranfluări. Astfel, olandezul Hoptzak a devenit „sub-consultant” al AFDJ.

Un memorandum care spulbera pretențiile RWRC

Arbitrul olandez și arbitrul elvețian au luat decizia de a obliga statul român la plata daunelor de 12,5 milioane euro fără să țină cont de un document esențial în judecarea acestui litigiu, prin care erau plafonate  cheltuielile neprevăzute la 1 milion euro.

Este vorba de „Memorandumul de înțelegere încheiat între AFDJ și RWRC”, prin care cele două părți au convenit, pe lângă prețul de 4.999.999 euro pentru scoaterea epavei și plafonareaa cheltuielilor neprevăzute. „Prețul Contractului va fi stabilit prin adăugarea la Prețul Ofertei, depuse de Consorțiu, a Sumei pentru Cheltuieliu Neprevăzute, de 1.000.000 Euro (un milion euro) (…) Această Sumă de Cheltuieli Neprevăzute constituie de asemenea limita maximă pentru toate pretențiile la care Consorțiul pentru Ranfluarea Rostock ar putea avea dreptul pe parcursul executării Contractului”, se spunea în Memorandum.

Lovitura: consultantul olandez a înclinat balanța în favoarea RWRC

În timpul procesului, cei de RWRC au aplicat o „strategie” să-i spunem incorectă pentru a nu folosi un termen jignitor. L-au adus ca martor exact pe „omul AFDJ”, olandezul Johann Mauritzius Hoptzak.

Avocatul Adrian Rațiu a cerut Tribunalului de la Zurich respingerea mărturiei acestuia, pentru că olandezul avea o clauză de confidențialitate cu AFDJ. Arbitrii din Elveția și Olanda i-au ignorat cererea. Hoptzak a dat în fața curții de arbitraj o declarație împotriva AFDJ, afirmând că ar fi fost de față la o discuție dintre reprezentanții RWRC și AFDJ, în cadrul căreia reprezentanții AFDJ ar fi renunțat la Memorandumul ce plafona cheltuielile neprevăzute.

Nu există nici un document care să dovedească renunțarea la Memorandum, acesta își păstra valoarea juridică, dar numai în baza simplei declarații a lui Hoptzak, olandez ca și cei de la Multraship, arbitrul olandez și cel elvețian au votat pentru obligarea statului român la plata celor 12,5 milioane euro.

Cel care s-a opus a fost arbitrul român Victor Tănăsescu, care a ținut cont de Memorandum, dar asta nu a mai contat.

„Exequator” la Tribunalul Galați

Pe 4 iunie 2015, cu o săptămână înaintea prescrierii datoriei, RWRC a deschis acțiune la Tribunalul Galați, demarând procedura „exequator”, de recunoaștere a hotarârilor străine, pentru ca ulterior să poată fi demarată executarea statului român.

Surse din AFDJ ne-au declarat că partea olandeză a continuat presiunile. După ce dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Galați, mai precis în septembrie 2015, Ministerul Afacerilor Externe a cerut, prin Ministerul Transporturilor, un punct de vedere al conducerii AFDJ, probabil tot ca urmare a unei noi intervenții a Guvernului Olandei.

AFDJ, executat de un consorțiu fantomă

Consorțiul RWRC a fost constituit în baza legii din Marea Britanie. Din contractul de consorțiu rezultă că a fost constituit cu unicul scop declarat ca cele trei firme să participe la licitația pentru acordarea contractului de lucrări pentru ranfluarea epavei „Rostockului”.

Avocatul AFDJ, Adrian Rațiu, a pledat la Tribunalul Galați că din investigațiile sale rezultă că RWRC nu mai există, litigiul fiind continuat doar de Multraship BV din Olanda și în aceste condiții acțiunea trebuie respinsă de Tribunalul Galați. „Am fost surprins că vorbind cu un reprezentant al fimei Deltacons, care este unul dintre cei trei membri ai consorțiului și întrebând "există un proces pe rolul Tribunalului Galați, ce ați făcut, ați dat împuternicire?", mi-a răspuns "Nu știu absolut nimic despre acest litigiu". La acest moment, dat fiind că acest consorțiu s-a constituit în anul 2004, nu se știe dacă mai există sau a încetat, respectiv firma americană, firma românească, în ce stadiu se află? Mai există, mai sunt înregistrate? Au dat mandat expres? Deoarece consorțiul s-a făcut pentru acestor lucrări care s-au terminat în anul 2006 este posibil să nu mai existe de mult acest consorțiu”, a spus Adrian Rațiu.

Instanța de la Tribunalul Galați nu a ținut cont de aceste argumente, dând dreptate RWRC. În dosarul 2378/121/2015, instanța a respins excepțiile invocate de avocatul Adrian Rațiu respectiv excepția lipsei de reprezentativitate a celor trei avocați de la Conventional de Dentons Europe Todor şi Asociatii SPARL, care reprezentau în proces RWRC, dar și excepția lipsei de capacitate procesuală a consorțiului.

Dosarul „Rostock”, strămutat la Curtea de Apel Constanța

După sentința Tribunalului Galați, AFDJ a făcut recurs și dosarul a ajuns la Curtea de Apel Galați. La termenul de pe 9 martie, avocații RWRC au anunțat că au cerut la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) strămutarea dosarului la o altă curte de apel. Pe 13 aprilie, instanța Curții de Apel Galați a luat notă de faptul că prin sentința nr 772/31.03.2016, pronunțată în dosarul 1090/1/2016, Înalta Curte a aprobat cererea firmei olandeze, strămutând Dosarul „Rostock” la Curtea de Apel Constanța.

Prin sentința pronunțată astăzi, magistrații din Constanța au dat dreptate AFDJ.

 

Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă