DE CE MONARHIE ?(republicare)
De ce rege, sau-desigur- de ce regina, pentru ca este foarte dovedit ca femeile sunt la fel de bune-poate chiar mai bune- conducatoare politice , decat barbatii. Cine a citit articolul “Regi si Presedinti” are o mare parte a imaginii comparative dintre cele doua forme de guvernare(Monarhie versus presedintie). In aceste randuri ne vom ocupa de aspectul ...

DE CE MONARHIE ?(republicare)
De ce rege, sau-desigur- de ce regina, pentru ca este foarte dovedit ca femeile sunt la fel de bune-poate chiar mai bune- conducatoare politice , decat barbatii. Cine a citit articolul “Regi si Presedinti” are o mare parte a imaginii comparative dintre cele doua forme de guvernare(Monarhie versus presedintie). In aceste randuri ne vom ocupa de aspectul numit “stabilitate” al oricarei guvernari, dar -din nou -este dovedit ca este mult mai aplicabil ca “instabilitate”, la guvernarile republicane, cu presedinti alesi la fiecare 4 sau 5 ani.
Intorcandu-ne in timpurile biblice(premesianice) stim ca regii
Israelului erau numiti de D-zeu, insa nu asta este important, ci ca
erau numiti, deci alesi dupa anumite criterii(virtuti). De fapt, in
multe alte natii, la acel timp,si dupa, regii si imparatii erau alesi de nobilime sau popor, sau castigau aceasta pozitie, prin calitatile individuale (in special evidentierile din timpul lupelor.
In paralele s-au creat si dinastii, unele s-au prelungit pana in ziua
de astazi, datorita unei adaptari extraordinare, la noile cerinte
sociale. Si nu putem a omite -din nou- cazul Spaniei, o monarhie
veche insa si cea mai noua, in care paradoxal, socialismul face
o extraordinara figuratie in arena politica si economica cat si in
alte aspecte(drepturile omului,etc.) , Partidul Socialist al lui
L.Zapatero a castigat in 2004 alegerile si inca se afla la cote
inalte ale popularitatii, datorita unui program social realistic,
si avand suportul Casei Regale, care (prin lege) numeste primii-
ministri (presedinti de guvern) numai din partidele care inteleg
sa mentina un pluralism politic balansat.In orice alta tara, este
dovedit istoric, partidele socialiste conduc la dezastru (cel putin
pana acum e posibil ca America de Sud sa demonstreze
contrari, infuzand caracteristici capitaliste in relatiile de productie,peste sistemul social; asa cum face si China), insa nu
si daca sunt supervizate de un sistem monarhic, care -s-a mai
spus- nu are nici cel mai mic interes sa faca jocul politic al
niciunui partid, deci institutia monarhica da dovada de cea mai
inalta posibila echidistanta, singurul real interes, este in
prosperitatea si securitatea poporului.Iar populatia, la randul ei, intelege ca intotdeauna este cineva mai presus de orice interes particular sau de grup care ii apara si respecta, indiferent de
cat de acerba este lupta intre partidele politice, aceasta perceptie
mentinand o pace si o liniste populara, ale carei efecte se
regasesc direct in productivitate si imediat, in nivelul de trai.
Revenind la ultimul secol si la zi, se noteaza cu usurinta ca
singurele natii care au prosperat constant fara a subjuga alte
natii (dimpotriva, colonialismul a fost abolit in toate tarile
respective) sunt monarhiile europene (inclusiv dominioanele
lor, de peste mari si tari:Canada, Australia, Noua Zeelanda,
etc.), care insa nu au fost scutite de diverse cutremure politice,
dar care insa nu au colapsat sub nici o forma (economic,
politic, militar, cultural, etc.), dimpotriva , drumul acestor natii
s-a mentinut pe aceiasi linie, de crestere a prosperitatii
si sigurantei generale a populatiei, inclusiv a defavorizatilor
“soartei”(adica a saracilor). Iar aceasta nu s-a intamplat
doar, ci s-a datorat existentei unui cadru politic, care a
asigurat continuarea unei guvernari de inalta calitate si in
perioadele de criza.Elocvent, reprezentativ, sunt scandalurile
(si nu unul-doua) politice din Japonia, in care au fost implicati
chiar prim-ministrii, si care deobicei au demisionat la presiune
sau din bun-simt. La alta scara, se poate exemplifica cu
frictiunile etnice si lingvistice (flamanzi si valoni) in Belgia,
care au dus de cateva ori la aparenta disruptiilor de
guvernare, insa procesul a fost tinut sub control, iar natia nu
a avut de suferit. In fine, per total, toate tarile monarhice
din Europa(si Japonia) la aceasta data (dar de mult timp) sunt
un standard de stabilitate politica, stabilitate care asigura si
stabilitate economica si cresterea progresiva a acesteia, nu in
salturi ci constant, chiar daca lent. Ca sa nu mai aducem detalii
despre stabilitatea olandeza, daneza, norvegiana, suedeza,etc.
care aparent este chiar o monotonie , o plictiseala nationala,
oamenii se duc la culcare oata cu gainile, dimineata se duc la
munca si tot asa…Am folosit cuvantul “aparenta” pentru ca
aceasta monotonie este foarte aparenta, oamenii au cele mai
diverse mijloace de distractie posibile in lume, si mai ales,
oamenii absolut de rand, au posibilitatea financiara sa se duca
in doua vacante anuale, oriunde in lume, in cele mai exotice
si/sau scumpe locuri.
Diferenta este ca ei o fac linistit, cu bun-simt si masura , fara a
bate tobele ca s-au “ajuns” si fara a umbla dupa vedetismul care
a pus stapanire pe politicienii si chiar natia romana. Un vedetism
de 15 minute, care confirma zicala cu gardul si leopardul!
In contrast cu aceasta stabilitate evidenta si palpabila in aceste
monarhii, in extrem de multe tari republici, instabilitatea politica
(urmata de cea din toate domeniile) este o constanta, cea ce
duce la serioase tulburari multiple ca forma, inclusiv la
mentinerea prejudecatilor discriminative fata de alte natii, care
trebuie controlate prin forta.Insa in cele mai multe din aceste tari,
discriminarea este impotriva propiilor cetateni si este efectuata
de propiile guverne, chiar daca aceste tari sunt aderate la
diverse organizatii democratice internationale si ele insele se
autointituleaza “democratii”.Ar fi fara prea mult merit daca ne-am
ocupa (chiar si doar cu scopul de comparatie) de tari ca Korea de
Nord, Kazikistan, etc. mai ales ca insasi Romania este un
“excelent” exemplu de tara “republica democrata”!.
“Stabilitatea” politica din Romania este nu numai evidenta, insa
este observabila chiar si din afara tarii, organismele si agentiile
internationale, dau semne serioase de ingrijorare, cu privire la
“stabilitatea” politica si economica a tarii, dar chiar si la
stabilitatea demografica, zilnic din Romania, plecand sute de
persoane cu nivel de educatie inalt, care (prin golurile lasate)
duce la alte destabilizari pe piata muncii, si in sectoare sensibile,
precum sanatatea. Situatia politica este atat de “stabila” in Ro.
incat recent s-a introdus o motiune de suspendare prezidentiala,
si nu e ultima din ultimii 20 de ani, iar pentru a fi corecti pana la
capat, “stabilitatea” romaneasca a fost atat de mare, incat in
Dec.”89, insasi seful tarii a fost executat, pentru a se evita o
destabilizare socanta, care -intr-adevar- a fost dezamorsata,
insa disipata in urmatorii 20 de ani, nu numai disipata, insa si
“imbogatita”, cea ce -se pare- va duce la cea ce se chiama,
“istoria se repeta pe ea insasi”.
Cea ce nu regasesc in media culta din Romania (adica cea
scrisa de elite) este faptul ca desi toata suflarea vede ca
corabia se scufunda, nimeni si nici aceasta elita, nu are curajul,
sau nu vrea, sa se intoarca spre tarile monarhice si sa le copieze
modelul, care oricum, nu ar fi nou in Romania.De ce ? De ce
aceasta inchistare si rejectie, impotriva unui sistem care este
dovedit a fi cel mai bun? Sa fie romanii un popor care iubesc
instabilitatea, un popor care vrea sa adoarma tarziu in noapte,
din cauza miilor de griji ale zilei de maine, un popor care si-a
pierdut total echilibrul interior si a cazut in masochism national,
un popor caruia ii place sa fie chinuit, torturat psihologic si
chiar fizic, zi de zi?
Nu cred ca raspunsul este “da” insa cred ca guvernantii actuali
si ceilalti din ultimii 20 de ani, sunt indivizi sadici si care isi
exercita aceasta inclinatie malefica, prin intermediul puterii
obtinute prin minciuna, isi exercita puterea de torturare a
milioane de cetateni romani , al caror ultim efort de a scapa din
aceasta stransoare teribila, este desnationalizarea, iesirea din
tara si incercarea -prin toate mijloacele- de stabilire intr-o alta
tara, care-cinstit, rational, dovedibil- nu are potentiale mai mari
ca Romania, insa are conducatori onesti si nu doar inteligenti
(mai degraba vicleni, in Romania), care stiu sa canalizeze
aceste potentiale, in final aceste tari fiind considerate un fel
de Mecca economic al romanilor.
Iar aceste tari, deobicei, sunt Monarhiile europene!

REGI si PRESEDINTI !(republicare)
Pentru ca se apropie alegerile din Ro.si ca tot romanul care se pricepe la fotbal, agricultura(inclusiv la decorticarea principalelor produse, fie ca “e de floare fie ca e de dovleac”) si politica (ultima, mai ales in ultimii 20 de ani),vreau sa fac cunoscut un punct de vedere -din pacate, si stiu,
aparent nu tocmai popular(parere ...

REGI si PRESEDINTI !(republicare)
Pentru ca se apropie alegerile din Ro.si ca tot romanul care se pricepe la fotbal, agricultura(inclusiv la decorticarea principalelor produse, fie ca “e de floare fie ca e de dovleac”) si politica (ultima, mai ales in ultimii 20 de ani),vreau sa fac cunoscut un punct de vedere -din pacate, si stiu,
aparent nu tocmai popular(parere personala)- o parere,o idee, pe care am dezvoltat-o de multe ori, pe spatziile pe unde am (mai) scris si anume problema monarhiei in Ro.care -la un cetatean ca mine,cu intreg trecutul meu social, politic,etc.inclusiv a toate generatiile trecute , cat de cat adnotate in amintirile nescrise ale familiei-”pasiunea”pentru aceasta problema ar trebui sa fie ca si inexistenta, insa istoria tarilor “retrogade”, monarhiste ,in comparatie cu istoria tarii noastre
- referindu-ne chiar si numai la aspectele pur practice- dovedeste
de peste o suta de ani (desi nu ar fi eronat sa extindem aceasta
declaratie chiar la sute de ani) si -cu atat mai mult si mai intens, mai imposibil de negat in ultimii 80 de ani cu subliniere pentru ultimii 20 ani- ca “omul este cel care sfinteste locul” insa rezultatele vor fi logice si pe masura, daca locul sfiintit este gresit ales, iar pentru a face translatia necesara, aici, “locul” este de fapt cadrul, sistemul in care omul isi va
desfarsura activitatea pentru asi transforma in realitate dorintele, visele, planurile pe carea le-a avut la momentul “sfintirii”locului.
Din literatura nationala cat si cea universala stim ca metaforele permit asemanarea, compararea unei natzii, a unui popor, cu orice: cu soarele,luna, cu puteri cosmice,entitati fantasmagorice s.a.m.d.
Dar ce ar fi sa comparam o natie, un popor, chiar daca prin reductie, cu un singur om, care pana la urma este elementul de baza al unei natzii si chiar daca o tara ar exista geografic,insa fara oameni, ea nu ar insemna nimic, pentru simplul motiv
ca nu ar avea cine sa o constientizeze, ca existenta.Deci, haideti sa comparam Romania cu un om de orice grad social, care a avut insa un accident si si-a rupt un os, la o mana sau un picior(pentru simplificare).Ce va face el? In cazul ca este vorba de timpurile moderne se va duce la un medic, in timpurile vechi se va duce la un vraci sau (accidentat intr-o padure intinsa) el singur
-instinctual- va face cea ce cei doi amintiti mai sus, ar face: va gasi cateva crengute de
lemn cat mai tare si singur i-si va confectiona o atela, isi va alinia oasele rupte , le va lega zdravan in acele stinghiute si astfel va putea iesi din padure iar in
timp, osul rup, mentinut cap la cap, se va suda la loc si respectivul va putea
reveni la activitatea lui obisnuita in cateva luni. Dar daca nu va proceda asa? Raspunsurile sunt multiple, insa il vom lua in discutie doar pe cel care reprezinta doar cea mai usoara consecinta: oasele, nealiniate, cu chiu,cu vai,se
vor suda pana la urma, insa indivdul va schiopa pentru tot restul vietii sale,nu va mai putea (prin activitatea sa) fi cotat ca si inainte si destul de
probabil, va fi privit cu o oarecare reticenta de ceilalti.Exact acest lucru s-a intamplat si cu Romania, care a fost fracturata , odata cu schimbarea regimului monarhic cu unul “democratic” schimbare efectuata prin forta si santaj.Insa Dumnezeu( pentru cei care cred ) Karma, sau pura intamplare, in 1989, dupa aproape 50 de ani de schiopatat national,ne-a dat sansa istorica, unica si de nesperat inainte, ca singuri sa ne lecuim piciorul rupt, si anume sa punem cap la cap cele 2 capete de oase rupte si astfel sa putem ajunge la
performantele(economice,juridice, sociale generale) ale celorlate natii care nu au au avut nesansa sa fie
“accidentate” cum Romania, a fost.Si totusi, noi romanii si nu “fortele oculte din exterior”or “agenturili straine” am ales (de cateva ori) dupa “89 sa fim in continuare schiopi si astfel in loc sa ne putem lucra manosul pamant, cu care
am fost binecuvantati de natura(de Dumnezeu , pentru cei care vor asa), pentru a “ajunge din urma” natiile prospere, am inceput mai degraba sa cersim la ei,sa furam, sa talharim sau sa fim sclavii lor.
Nu este nici o umbra de indoiala ca acesta este adevarul pur, chiar daca unora nu le pica bine, indiferent de motivele lor personale sau de grup.Dealtfel din cele 2 milioane de romani plecati din tara dupa “89, cel putin 80% muncesc de obicei sub calificarea lor si in general sunt platiti mai putin, uneori trec prin situatii
sociale mai mult decat deplorabile,insa nici picati cu ceara nu ar recunoaste
starea de lucruri,in general mimeaza o bunastare si o situatie sociala pe care o pot totusi atinge, dar nicidecum fara indelungi ani de munca grea si
respectivele situatii amintite(este adevarat insa ca, comparat cu Ro. se fac mai multi bani insa numai fiecare in parte stie daca sacrificiile respective se merita).
Asta face parte- mai mult ca la alte popoare- din tipologia romaneasca si nu poate fi invinsa cu usurinta. Intrebarea este, insa :nu credeti ca suntem
deja cu timpul trecut (totusi, mai bine mai tarziu decat niciodata) ca sa ne adunam istoric si sa ne reparam piciorul rupt, sa avem apoi curajul, mandria ,dar mai ales dreptul sa ne ridicam intre natiile ajunse pe adevaratele culmi ale
prosperitatii si justitiei sociale? Cea ce este un paradox, este ca sute de mii de romani (nu neaparat doar de 18 ani) muncesc in tari monarhice (unde,intr-adevar, sunt tratati si platiti mai bine decat in alte tari, o alta dovada a superioritatii
sistemului monarhic, care se bazeaza pe realul respect fata de fiinta umana si nu pe cel declamativ si urmare nu directa a unui ordin al casei egale, ci urmare a interactiunii directe dintre populatia bastinasa- cu aspiratiile lor sociale implinite si/mai ales, implinite, datorita sistemului monarhic- si “emigranti”)
dar cand se intorc acasa(ei,familiile si prietenii lor), sau voteaza in tarile respective, aleg ,mereu, pe aceiasi, care, de acum e dovedit, au interese ca Romania sa ramana o tara cu-macar- un picior rupt.
Iata de ce, consider ca de actualitate, a privi in istoria trecuta si recenta a noastra, in paralel cu cea a natiilor care “s-au incapatanat” sa ramana blocate in istorie, cu regi sau regine (sau imparati), iar republicarea articolului de mai jos reprezinta modul meu de a spune “Buna ziua” tuturor romanilor, inclusiv celor care urasc monarhia(rational sau visceral) si carora le sugerez sa
priveasca acest lucru doar cu un ochi critic, practic si nu emotiv , ca in cazul “regele e strain”( si casa regala a Norvegiei isi are obarsia tot in Germania iar Norvegia,
la toate topurile pozitive este intre primele 5 tari de pe mapamond),sau ca
“regele e de neatins,iar populatia este intr-un status de slugarnicie”,pentru
ca -stim cu totii- ca regii si reginele actuali sunt mult mai populari decat
multi presedinti, iar Spania s-a ridicat din nou intre natiile prospere, incepandcu anul revenirii tarii la sistemul monarhic.
In Romania, ca in multe alte tari care se confrunta cu probleme economice serioase cronice, mai direct zis , pauperizare la scara intinsa,in fondul problemei ,invariabil,se regaseste criza continua politica, politica care ,in toate societatile trecute sau actuale defineste atat economicul unei tari,
natii,cat si profilul social general.Nu mai e nici un secret ca aderarea la comunitatzi economice internationale (continentale,regionale sau mondiale) poate
aduce o imbunatatzire -chiar subtantiala- in bunastarea generala a populatiei unei natii,dar aceasta nu poate continua prea mult in timp , daca local- in tara respectiva, aici Romania- sistemul politic cuplat cu managementul economic,nu
face eforturi, chiar sacrificii, sa aduca tara pe un drum economic sanatos, adica in care productia sa fie eficienta prin pretul de cost si grad de productivitate ,mai mult decat acceptabila calitativ si abundenta
cantitativ,iar distribuirea profitului sa se faca in mod echitabil.Nu e deasemeni nici un secret ca Romania postdecembrista ,sub masca unei
democratizari de tip occidental, a importat ( din occident) mai mult decat democratzie in sine , un imperialism economic extrem de agresiv( bazat in special pe vanzare de bunuri produse in alte tari, sau loco insa sub patronaj strain), care-alaturi de alti factori- in mai putin de cativa ani, a dus la o
polarizare economica in special, din care deriva polarizarea sociala in general, nemaiintalnita nici chiar in perioada antebelica. Mai precis spus,
peste noapte, s-a creat o oligarhie economica (cuplata pe persoane politice) in care un singur individ a acumulat sute de milioane( de euro,ca sa ne referim la moneda actuala cea mai puternica) in timp ce milioane de cetateni au saracit
rapid si atat de intens incat magazinele cu haine vechi, au devenit parte din
cotidian iar speranta ridicarii nivelului de trai a ajuns loteria.Dar ce sta la baza acestei stari generale -pentru prea multi, desperate- nu este nimic
altceva decat coruptia si aranjamente mafiotice la nivel guvernamental, atat la
centru cat si in teritoriu. Situatia aceasta este atat de acuta prin intindere
in spatiu (mioritic) si atat de cronica deja, daca ne raportam la cealalata
dimensiune, timpul, incat omul obisnuit,s-a resemnat si a pierdut chiar si
speranta ca lucrurile se mai pot indrepta.Exista desigur, grupuri sau indivizi
izolatzi care aduc zilnic aceasta problema pe tapetul public si vin cu solutii,
insa caracatitza coruptiei e atat de mare, atat de organizata si atat de puternica,incat sufoca rapid aceste incercari de normalizare a politicii
roamanesti, care este -fara dubiu- raspunzatoare de intreaga situatie creata si perpetuata in Romania.Intrebarile , cum sa se faca redresarea, exista peste
tot,raspunsuri de asemeni,insa punerea in practica e …simpla teorie.De ce?
Pentru ca,coruptia nu este numai la nivele inalte -care, de departe este cel mai periculos lucru pentru o societate- dar este infiltrata chiar in patura sociala cea mai de jos.Un director corupt, de la o interprind

REGI si PRESEDINTI !(republicare)
Pentru ca se apropie alegerile din Ro.si ca tot romanul care se pricepe la fotbal, agricultura(inclusiv la decorticarea principalelor produse, fie ca “e de floare fie ca e de dovleac”) si politica (ultima, mai ales in ultimii 20 de ani),vreau sa fac cunoscut un punct de vedere -din pacate, si stiu,
aparent nu tocmai popular(parere ...

REGI si PRESEDINTI !(republicare)
Pentru ca se apropie alegerile din Ro.si ca tot romanul care se pricepe la fotbal, agricultura(inclusiv la decorticarea principalelor produse, fie ca “e de floare fie ca e de dovleac”) si politica (ultima, mai ales in ultimii 20 de ani),vreau sa fac cunoscut un punct de vedere -din pacate, si stiu,
aparent nu tocmai popular(parere personala)- o parere,o idee, pe care am dezvoltat-o de multe ori, pe spatziile pe unde am (mai) scris si anume problema monarhiei in Ro.care -la un cetatean ca mine,cu intreg trecutul meu social, politic,etc.inclusiv a toate generatiile trecute , cat de cat adnotate in amintirile nescrise ale familiei-”pasiunea”pentru aceasta problema ar trebui sa fie ca si inexistenta, insa istoria tarilor “retrogade”, monarhiste ,in comparatie cu istoria tarii noastre
- referindu-ne chiar si numai la aspectele pur practice- dovedeste
de peste o suta de ani (desi nu ar fi eronat sa extindem aceasta
declaratie chiar la sute de ani) si -cu atat mai mult si mai intens, mai imposibil de negat in ultimii 80 de ani cu subliniere pentru ultimii 20 ani- ca “omul este cel care sfinteste locul” insa rezultatele vor fi logice si pe masura, daca locul sfiintit este gresit ales, iar pentru a face translatia necesara, aici, “locul” este de fapt cadrul, sistemul in care omul isi va
desfarsura activitatea pentru asi transforma in realitate dorintele, visele, planurile pe carea le-a avut la momentul “sfintirii”locului.
Din literatura nationala cat si cea universala stim ca metaforele permit asemanarea, compararea unei natzii, a unui popor, cu orice: cu soarele,luna, cu puteri cosmice,entitati fantasmagorice s.a.m.d.
Dar ce ar fi sa comparam o natie, un popor, chiar daca prin reductie, cu un singur om, care pana la urma este elementul de baza al unei natzii si chiar daca o tara ar exista geografic,insa fara oameni, ea nu ar insemna nimic, pentru simplul motiv
ca nu ar avea cine sa o constientizeze, ca existenta.Deci, haideti sa comparam Romania cu un om de orice grad social, care a avut insa un accident si si-a rupt un os, la o mana sau un picior(pentru simplificare).Ce va face el? In cazul ca este vorba de timpurile moderne se va duce la un medic, in timpurile vechi se va duce la un vraci sau (accidentat intr-o padure intinsa) el singur
-instinctual- va face cea ce cei doi amintiti mai sus, ar face: va gasi cateva crengute de
lemn cat mai tare si singur i-si va confectiona o atela, isi va alinia oasele rupte , le va lega zdravan in acele stinghiute si astfel va putea iesi din padure iar in
timp, osul rup, mentinut cap la cap, se va suda la loc si respectivul va putea
reveni la activitatea lui obisnuita in cateva luni. Dar daca nu va proceda asa? Raspunsurile sunt multiple, insa il vom lua in discutie doar pe cel care reprezinta doar cea mai usoara consecinta: oasele, nealiniate, cu chiu,cu vai,se
vor suda pana la urma, insa indivdul va schiopa pentru tot restul vietii sale,nu va mai putea (prin activitatea sa) fi cotat ca si inainte si destul de
probabil, va fi privit cu o oarecare reticenta de ceilalti.Exact acest lucru s-a intamplat si cu Romania, care a fost fracturata , odata cu schimbarea regimului monarhic cu unul “democratic” schimbare efectuata prin forta si santaj.Insa Dumnezeu( pentru cei care cred ) Karma, sau pura intamplare, in 1989, dupa aproape 50 de ani de schiopatat national,ne-a dat sansa istorica, unica si de nesperat inainte, ca singuri sa ne lecuim piciorul rupt, si anume sa punem cap la cap cele 2 capete de oase rupte si astfel sa putem ajunge la
performantele(economice,juridice, sociale generale) ale celorlate natii care nu au au avut nesansa sa fie
“accidentate” cum Romania, a fost.Si totusi, noi romanii si nu “fortele oculte din exterior”or “agenturili straine” am ales (de cateva ori) dupa “89 sa fim in continuare schiopi si astfel in loc sa ne putem lucra manosul pamant, cu care
am fost binecuvantati de natura(de Dumnezeu , pentru cei care vor asa), pentru a “ajunge din urma” natiile prospere, am inceput mai degraba sa cersim la ei,sa furam, sa talharim sau sa fim sclavii lor.
Nu este nici o umbra de indoiala ca acesta este adevarul pur, chiar daca unora nu le pica bine, indiferent de motivele lor personale sau de grup.Dealtfel din cele 2 milioane de romani plecati din tara dupa “89, cel putin 80% muncesc de obicei sub calificarea lor si in general sunt platiti mai putin, uneori trec prin situatii
sociale mai mult decat deplorabile,insa nici picati cu ceara nu ar recunoaste
starea de lucruri,in general mimeaza o bunastare si o situatie sociala pe care o pot totusi atinge, dar nicidecum fara indelungi ani de munca grea si
respectivele situatii amintite(este adevarat insa ca, comparat cu Ro. se fac mai multi bani insa numai fiecare in parte stie daca sacrificiile respective se merita).
Asta face parte- mai mult ca la alte popoare- din tipologia romaneasca si nu poate fi invinsa cu usurinta. Intrebarea este, insa :nu credeti ca suntem
deja cu timpul trecut (totusi, mai bine mai tarziu decat niciodata) ca sa ne adunam istoric si sa ne reparam piciorul rupt, sa avem apoi curajul, mandria ,dar mai ales dreptul sa ne ridicam intre natiile ajunse pe adevaratele culmi ale
prosperitatii si justitiei sociale? Cea ce este un paradox, este ca sute de mii de romani (nu neaparat doar de 18 ani) muncesc in tari monarhice (unde,intr-adevar, sunt tratati si platiti mai bine decat in alte tari, o alta dovada a superioritatii
sistemului monarhic, care se bazeaza pe realul respect fata de fiinta umana si nu pe cel declamativ si urmare nu directa a unui ordin al casei egale, ci urmare a interactiunii directe dintre populatia bastinasa- cu aspiratiile lor sociale implinite si/mai ales, implinite, datorita sistemului monarhic- si “emigranti”)
dar cand se intorc acasa(ei,familiile si prietenii lor), sau voteaza in tarile respective, aleg ,mereu, pe aceiasi, care, de acum e dovedit, au interese ca Romania sa ramana o tara cu-macar- un picior rupt.
Iata de ce, consider ca de actualitate, a privi in istoria trecuta si recenta a noastra, in paralel cu cea a natiilor care “s-au incapatanat” sa ramana blocate in istorie, cu regi sau regine (sau imparati), iar republicarea articolului de mai jos reprezinta modul meu de a spune “Buna ziua” tuturor romanilor, inclusiv celor care urasc monarhia(rational sau visceral) si carora le sugerez sa
priveasca acest lucru doar cu un ochi critic, practic si nu emotiv , ca in cazul “regele e strain”( si casa regala a Norvegiei isi are obarsia tot in Germania iar Norvegia,
la toate topurile pozitive este intre primele 5 tari de pe mapamond),sau ca
“regele e de neatins,iar populatia este intr-un status de slugarnicie”,pentru
ca -stim cu totii- ca regii si reginele actuali sunt mult mai populari decat
multi presedinti, iar Spania s-a ridicat din nou intre natiile prospere, incepandcu anul revenirii tarii la sistemul monarhic.
In Romania, ca in multe alte tari care se confrunta cu probleme economice serioase cronice, mai direct zis , pauperizare la scara intinsa,in fondul problemei ,invariabil,se regaseste criza continua politica, politica care ,in toate societatile trecute sau actuale defineste atat economicul unei tari,
natii,cat si profilul social general.Nu mai e nici un secret ca aderarea la comunitatzi economice internationale (continentale,regionale sau mondiale) poate
aduce o imbunatatzire -chiar subtantiala- in bunastarea generala a populatiei unei natii,dar aceasta nu poate continua prea mult in timp , daca local- in tara respectiva, aici Romania- sistemul politic cuplat cu managementul economic,nu
face eforturi, chiar sacrificii, sa aduca tara pe un drum economic sanatos, adica in care productia sa fie eficienta prin pretul de cost si grad de productivitate ,mai mult decat acceptabila calitativ si abundenta
cantitativ,iar distribuirea profitului sa se faca in mod echitabil.Nu e deasemeni nici un secret ca Romania postdecembrista ,sub masca unei
democratizari de tip occidental, a importat ( din occident) mai mult decat democratzie in sine , un imperialism economic extrem de agresiv( bazat in special pe vanzare de bunuri produse in alte tari, sau loco insa sub patronaj strain), care-alaturi de alti factori- in mai putin de cativa ani, a dus la o
polarizare economica in special, din care deriva polarizarea sociala in general, nemaiintalnita nici chiar in perioada antebelica. Mai precis spus,
peste noapte, s-a creat o oligarhie economica (cuplata pe persoane politice) in care un singur individ a acumulat sute de milioane( de euro,ca sa ne referim la moneda actuala cea mai puternica) in timp ce milioane de cetateni au saracit
rapid si atat de intens incat magazinele cu haine vechi, au devenit parte din
cotidian iar speranta ridicarii nivelului de trai a ajuns loteria.Dar ce sta la baza acestei stari generale -pentru prea multi, desperate- nu este nimic
altceva decat coruptia si aranjamente mafiotice la nivel guvernamental, atat la
centru cat si in teritoriu. Situatia aceasta este atat de acuta prin intindere
in spatiu (mioritic) si atat de cronica deja, daca ne raportam la cealalata
dimensiune, timpul, incat omul obisnuit,s-a resemnat si a pierdut chiar si
speranta ca lucrurile se mai pot indrepta.Exista desigur, grupuri sau indivizi
izolatzi care aduc zilnic aceasta problema pe tapetul public si vin cu solutii,
insa caracatitza coruptiei e atat de mare, atat de organizata si atat de puternica,incat sufoca rapid aceste incercari de normalizare a politicii
roamanesti, care este -fara dubiu- raspunzatoare de intreaga situatie creata si perpetuata in Romania.Intrebarile , cum sa se faca redresarea, exista peste
tot,raspunsuri de asemeni,insa punerea in practica e …simpla teorie.De ce?
Pentru ca,coruptia nu este numai la nivele inalte -care, de departe este cel mai periculos lucru pentru o societate- dar este infiltrata chiar in patura sociala cea mai de jos.Un director corupt, de la o interprind

IN 1990 S-A OPUS ILIESCU la MONARHIE. Sa-l intrebe unul competent daca si acum se mai opune. DACA DA are meritul de a fi consecvent cu convingerile sale . DAR DACA ACCEPTA MONARHIA LA SUGESTIA celui sponsorat de PSD, PATRICIU Atunci merita replica:Azi esti marxist, maine SOCIALIST IN ACEST CAZ MERITA SA PLATESTI MATERIAL aceasta inconsequenta si intarziere de 18 ani cu MONARHIA ...

IN 1990 S-A OPUS ILIESCU la MONARHIE. Sa-l intrebe unul competent daca si acum se mai opune. DACA DA are meritul de a fi consecvent cu convingerile sale . DAR DACA ACCEPTA MONARHIA LA SUGESTIA celui sponsorat de PSD, PATRICIU Atunci merita replica:Azi esti marxist, maine SOCIALIST IN ACEST CAZ MERITA SA PLATESTI MATERIAL aceasta inconsequenta si intarziere de 18 ani cu MONARHIA Dupa ceausescu R MIHAI I era acceptat cu entuziast de populatie ACUM CU DUDA INTRAT IN FAMILIE SITUATIA S-A SCHIMBAT {Se spune ca acest actor Duda ar fi fiu de DOCTOR FIU DE secretar PCR intim de a lui ILIESCU LA IASI Nu se schimba daca sotul printesei era tot un print din OS DOMNESC din EUROPA sau din tara cum vrea "PRINTUL" BECALI. MINTEA romanului din urma zice f clar- ORICE se obtine prin stradanii confruntari si conflicte MULT CHIAR intelectualiAND SE PLANG DE DE DIVIZAREA SOCIETATII de parca a fost vreo-data societatea unita N-A FOST NICAND Cand a fost la reforma lui CUZA ? alui FERDINAND ? SAU A LUI P Groza ? SI de aceea recomanda MONATHIA. S-a dus vremea ei. DECAT O MONARHIE ca asa vor guvernantii sa fie acolo CINEVA CARE CSA NU-I DERANJEZE . ei sa guverneze in linistea mult cautata si sa incasesze comisioane dela contracte trucate MINTEA ROMANULUI DIN URMA ZICE CA E MULT MAI BUN BASESCU, CU O SINGURA CONDITIE SA-SI aleaga el insusi un vice presedinte [ numai unul ales dee el ] ca sa nu permita unui VOTCAROIU SA-I I-A LOCUL,DUPA MODEL SUA acest sa aibe drept de a candida cand BASESCU DISPARE DELA COTROCENI.

Nu ma afecteaza sperietoarea cu Patriciu,monarhia poate fi o solutie buna.Este aiurea ca e demodata,este demodata si cinstea de exemplu dar unii avem placere s-o mai practicam!Am putea urma exemplul englez dar pe care sa il imbunatatim ptr a nu creea o noua capusa.Dar nu Mihai-sa aratat lacom cu un popor sarac.Vom gasi in toata tara un om drept!