America pare sa fi fost luata pe nepregatite de entuziasmul aliatilor sai romani si bulgari in privinta scutului antiracheta, astfel incat, dupa ce Romania a acceptat foarte repede sa gazduiasca interceptori, acum Washingtonul cauta un premiu de consolare pentru Bulgaria, scrie The Economist. Noul sistem al apararii antiracheta, au spus oficialii administratiei Obama, va fi mai flexibil si va avea o componenta terestra din 2015. Polonia va gazdui la un moment dat o baza. La inceputul acestei luni, Romania - dupa cele mai scurte discutii - a anuntat ca va oferi amplasament pentru interceptori. Oficialii americani incearca sa gaseasca un premiu de consolare pentru Bulgaria, ajunsa pe locul al doilea si care spune ca ar vrea sa aiba si ea o baza, scrie The Economist in editia de joi.

Aceasta evolutie a enervat Rusia. Potrivit ministrului ei de externe, Serghei Lavrov, Kremlinul s-a plans Americii in legatura cu "surpriza" romaneasca, urmata de cea bulgareasca. "De fapt, pare ca insasi America a fost prinsa pe nepregatite de entuziasmul aliatilor sai", scrie The Economist, care explica in continuare: "(Washingtonul) Se asteptase la negocieri indelungate, ceva de genul celor pe care le-a avut cu Polonia, ceea ce i-ar fi dat o sansa de a tempera sentimentele ruse intr-un moment in care SUA cauta ajutorul Moscovei pentru a impune sanctiuni impotriva Iranului".

Potrivit NewsIn, publicatia britanica aminteste in context si de propunerea liderului transnistrean Igor Smirnov facuta Moscovei de a instala in enclava separatista din Moldova rachete Iskander cu raza scurta de actiune, in replica la baza de interceptoare din Romania. Propunerea pare sa aiba legatura "mai mult cu intentia de a incurca noul guvern prooccidental si proromanesc de la Chisinau decat cu cea de a face o placere Rusiei, care, de altfel, a declinat oferta", remarca The Economist.

Daca tehnologia americana se dezvolta conform planurilor, pana in 2018 noul scut va proteja aproape toti membrii europeni din NATO de un atac iranian, numai o mica parte din Turcia ramanand expusa. Este o mare schimbare fata de proiectul precedent, care intentiona sa protejeze cu precadere America de o amenintare intercontinentala, lasand neprotejate parti din Europa, explica revista economica britanica.

Noul sistem reprezinta mai putin o amenintare la adresa arsenalului nuclear al Rusiei. Interceptorii SM-3 au o raza scurta de actiune si zboara cu viteza mai mica decat rachetele propuse de administratia Bush. Mai mult, o mare parte din acest sistem - radarele de urmarire si interceptorii terestri din Romania - va fi desfasurat mai la sud, neputand sa intercepteze eventuale rachete ruse care s-ar indrepta spre America pe deasupra Arcticii.

Principalul motiv al nemultumirii exprimate de Kremlin este unul politic. Desi Rusia a acceptat cu greu ca fostele tari comuniste se pot alatura NATO, ea vede in instalarea bazelor americane in aceasta regiune o nerespectare a promisiunii facute cand Uniunea Sovietica a consimtit la reunificarea Germaniei. In orice caz, America incheie si alte acorduri de securitate. Plaseaza rachete sol-aer Patriot in Polonia si a determinat NATO sa faca planuri pentru apararea statelor baltice, unde va organiza anul acesta exercitii militare. "Maraitul" Rusiei s-ar putea sa fi dat unele rezultate, dar probabil nu cele dorite de Moscova, conchide The Economist.