Acum un an, în mai 2015, România liberă a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe, după ce instituția a secretizat datele despre votul din diaspora de la prezidențialele din 2014. Pentru a ne refuza cererea în primă instanță, un judecător de la Tribunalul București a avut nevoie de șase luni pentru o motivare de câteva paragrafe.
Motivarea a preluat integral argumentele Ministerului Afacerilor Externe (MAE), inclusiv unele inacceptabile pentru o democrație. Astfel, printre altele, Ministerul Afacerilor Externe l-a acuzat pe subsemnatul de activități "de natură să afecteze legalitatea procesului penal", adică legalitatea dosarului DNA în care se cere acum punerea sub acuzare a fostului ministru de Externe Titus Corlățean.
În articolul intitulat “România liberă a dat MAE în judecată după secretizarea votului din străinătate", publicat pe 12 mai 2015, scriam următoarele: "La şase luni de la încheierea alegerilor prezidențiale, cetățenii români nu știu dacă premierul Victor Ponta și fostul ministru de Externe Titus Corlățean le-au respectat drepturile constituționale sau nu. La aproape șase luni de la alegerile prezidențiale, românii nu știu dacă Guvernul Ponta a organizat cu rea-credință, abuziv, alegerile prezidențiale sau, poate, nu a fost vorba decât de incompetență. (…) În plus, ancheta DNA este departe de a se finaliza în următoarele luni. Ba tocmai această anchetă, paradoxal, face acum imposibilă aflarea adevărului, întrucât Ministerul Afacerilor Externe a secretizat informațiile publice referitoare la organizarea votului în străinătate tocmai prevalându-se de acest dosar aflat în cercetare la DNA. «România liberă» crede, însă, că aflarea tuturor informațiilor în legătură cu organizarea votului în străinătate la alegerile prezidențiale din 2014 este esențială pentru procesul democratic de vot în România. Ca răspuns la blocajul de comunicare impus de MAE, am decis să acționăm în judecată Ministerul Afacerilor Externe și pe deținătorul portofoliului, Bogdan Aurescu, pentru ca informațiile publice cerute de cotidianul nostru să fie furnizate printr-o decizie a instanței."
Ce întrebări am trimis la MAE
Chiar dacă există la DNA un dosar penal de abuz în serviciu în legătură cu votul din 2014, organizarea alegerilor este un proces public, menit să respecte și să încurajeze exercitarea unui drept democratic fundamental: dreptul la vot. Pe baza acestui principiu (și în conformitate cu legea informațiilor publice 544 din 2001), „România liberă” a adresat Ministerului de Afaceri Externe o solicitare de informații referitoare la organizarea scrutinului prezidențial din 2014 în străinătate. Întrebările adresate MAE au fost următoarele:
1. Au existat comunicări ale consulilor si ambasadorilor României către Ministerul de Externe si, in extenso, către premierul Victor Ponta, în decursul anului 2014, referitoare la necesarul numărului de sectii de vot din străinătate?
2. Dacă răspunsul la întrebarea 1 este pozitiv, vă rog să-mi comunicati care au fost acei diplomati (consuli si ambasadori) care au cerut suplimentarea numărului de secții de vot din străinătate, la ce dată au cerut acest lucru și, de asemenea, vă rog să-mi puneti la dispozitie date concrete referitoare la numărul de sectii suplimentar cerut de fiecare diplomat;
3. Care au fost răspunsurile MAE, respectiv ale premierului Victor Ponta, la comunicările de la punctele 1, respectiv 2?
4. Functionari si diplomati ai MAE au fost audiati la DNA în dosarul numit generic “Votul în străinătate”?
Ministerul se apără cu dosarul penal
Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe a fost foarte prompt, dar extrem de lacunar: “Având în vedere că în acest moment există o anchetă a DNA în desfăşurare privind votul din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi aceste detalii.”. “România liberă” a cerut clarificări suplimentare în legătură cu legislația care, în viziunea MAE, permite secretizarea informațiilor solicitate. Și de data aceasta, MAE a răspuns imediat: “În continuarea răspunsului la solicitarea dvs. (…), vă transmitem că, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la accesul liber «informatiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părtile implicate în proces».
Ministerul Afacerilor Externe a transmis DNA, la solicitarea acesteia, toată documentatia privind organizarea și desfăsurarea alegerilor privind Presedintele României din anul 2014. Având în vedere că solicitările dvs. se referă la aspecte care tin de organizarea alegerilor în cauză, care face obiectul procedurilor judiciare în curs, este necesară respectarea prevederilor legale amintite“.
Mai departe, însă, MAE a lansat câteva atacuri directe la adresa jurnalistului România liberă. Astfel, în motivarea refuzului de a oferi informațiile solicitate, ministerul a arătat că subsemnatul poate afecta desfășurarea anchetei DNA: "Acoperirea pe care (reclamantul – n.r.) a făcut-o subiectului – anterior, dar și ulterior solicitării adresate MAE – arată folosirea, în mod cert în sens jurnalistic, a termenilor de vinovăție, rea-credință, abuz și incompetență, termeni care pot avea o conotație penală necăutată, dar nu mai puțin reală și cu impact public, de natură să afecteze legalitatea procesului penal (…)".
Mai mult, MAE l-a acuzat în mod cât se poate de direct pe subsemnatul că nici măcar nu ar urmări interesul public sau că și-ar dori respectarea libertății de exprimare, ci că are în vedere interese exclusiv personale. Iată pasajul din motivarea Ministerului Afacerilor Externe, suficient de relevant: “MAE este ferm în a considera că, în speță, reclamantul nu critică de fapt problema imposibilității sau a limitării exercițiului libertății de exprimare, ci caută validarea unei anume modalități de comunicare a informațiilor solicitate, preferate de acesta (…)".
Cu alte cuvinte, unul din motivele pentru care MAE nu a comunicat detalii despre cum a fost organizat votul din străinătate din 2014 este că jurnalistul subsemnat are o părere deja formată (!).
"Nu stabilim culpe”
Avocatul Doru Costea (specializat în spețe referitoare la mass media), care reprezintă interesele “României libere” în acest proces, a argumentat astfel plângerea depusă la Tribunalul București: “Dreptul publicului la informare e precumpănitor, iar simpla existenţă a unei proceduri judiciare penale în desfăşurare nu justifică de plano refuzul furnizării informaţiilor solicitate.
Despre informaţiile solicitate nu se poate spune că ar fi de natură să influenţeze asigurarea unui proces echitabil întrucât nu punem în discuţie semnificaţia acestora cu privire la vreuna dintre părţi, ci doar existenţa sau inexistenţa solicitărilor făcute de reprezentanţii corpului diplomatic în ţările în care au fost acreditaţi.
Pe de altă parte, este de notorietate faptul că procedura penală în cauză este una in rem şi, prin urmare, nu au fost stabilite vinovăţii, ci au fost audiaţi doar martori.
Mai mult, presa a discutat pe larg aspectele a căror clarificare o solicitasem MAE, această chestiune fiind deja de notorietate. Nu stabilim culpe, dorim să aflăm, în beneficiul interesului public, dacă o instituţie publică a statului – MAE – a asigurat cetăţenilor români prin intermediul reprezentanţelor diplomatice şi consulare cadrul necesar exercitării unui drept fundamental al cetăţeanului – acela de a vota.“
Motivare aberantă
Judecătorul Robert Eugen Moise de la Tribunalul București a dat dreptate Ministerului Afacerilor Externe în acest caz, dar subsemnatul va face recurs la decizia judecătorului. Surprinzătoare, însă, sunt două aspecte la motivarea deciziei de către judecătorul Robert Eugen Moise. Primul: motivarea este lacunară. Al doilea: în ciuda faptului că motivarea nu cuprinde decât cinci paragrafe, judecătorul Robert Eugen Moise a avut nevoie de peste șase luni pentru a scrie motivarea.
Iată cum a motivat judecătorul Moise refuzul de a-ne permite accesul la informațiile MAE: "tribunalul constată că sunt exceptate de la accesul liber și «informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare», conform art. 12 alin. 1 lit. e) din legea 544/2001. (…) Prin urmare, tribunalul apreciază că acțiunea este neîntemeiată și o va respinge, nefiind dovedit refuzul nejustificat al pârâtului de comunicare a informațiilor cerute de către reclamant."
Se poate observa că argumentul judecătorului nu stă în picioare, câtă vreme dosarul nu doar că nu privește fapte de violență, dar absolut toate documentele necesare în anchetă fuseseră deja trimise de către MAE la DNA. Așadar, în mod cât se poate de logic, furnizarea de către MAE a informațiilor cerute de către România liberă nu ar fi afectat nici dosarul penal, nici viața sau integritatea fizică a cuiva.
Judecătorul Robert Eugen Moise și-a motivat decizia în șase luni, când legea îl obligă la maximum o lună. Dar sistemul îi permite. Iată ce ne-a comunicat președintele Tribunalului București, Laura Andrei, în legătură cu această întârziere: "Din păcate, efortul conjugat al magistraților din această secție (Contencios Administrativ – n.r.) este marcat de întârzierile cronice în redactare pentru un număr de patru judecători (Bogdana Secan, Robert Moise, Andrei Claudiu, Sofia Crișan), aceștia făcând deja subiectul unor acțiuni de cercetare disciplinară/sancționare disciplinară derulate de către CSM. (…) În ciuda tuturor demersurilor efectuate și chiar a măsurilor de sancționare dispuse, situația redactării hotărârilor restante aflate în lucru la acești magistrați nu s-a îmbunătățit. (…)
Reamintim că pe acest segment de activitate nu există instrumente de intervenție administrativă, redactarea căzând în sarcina fiecărui judecător ce a pronunțat respectivele hotărâri. Pârghiile legate de sesizarea Inspecției Judiciare au fost deja utilizate (…)."
Electoral: Italia și Spania, sabotate cu secțiile de vot
România liberă a analizat și numărul de secții de vot, dar și dispunerea acestora de către Ministerul Afacerilor Externe, în Spania și Italia la prezidențialele din 2014. Conform analizei, numărul de secții nu doar că a scăzut, dar secții care fuseseră deschise anterior (la referendumul de demitere al lui Traian Băsescu în 2012, de exemplu), în localități cu număr mare de români, au fost închise la alegerile din 2014. În mod paradoxal, însă, au apărut secții noi inutile, în localități cu număr nesemnificativ de români.
Penal: Anchetat pentru abuz în serviciu
DNA a solicitat ieri conducerii Senatului aviz în dosarul votului din diaspora, privindu-l pe Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe. Procurorii anticorupție îl acuză pe senator de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. “Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea și el parte”, se arată într-un comunicat DNA.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, susțin procurorii. Liderul PSD, Liviu Dragnea, partid din care face parte și Titus Corlățean, a declarat, ieri, referindu-se la sesizarea DNA, că nu se aștepta.
