Stenograma lui Paul Schmidt (nu vreau să fac publicitate editurii care a publicat cartea pe româneşte, dar ea există) la întâlnirea de la Berlin din 13 noiembrie 1940 între Hitler şi Ribbentrop, pe de o parte, şi Molotov pe de altă parte, înregistrează pretenţiile teritoriale suplimentare emise de Molotov: +La început, Rusia şi-a limitat cererile la Bucovina de Nord dar, în circumstanţele ...
Stenograma lui Paul Schmidt (nu vreau să fac publicitate editurii care a publicat cartea pe româneşte, dar ea există) la întâlnirea de la Berlin din 13 noiembrie 1940 între Hitler şi Ribbentrop, pe de o parte, şi Molotov pe de altă parte, înregistrează pretenţiile teritoriale suplimentare emise de Molotov: +La început, Rusia şi-a limitat cererile la Bucovina de Nord dar, în circumstanţele actuale, Germania trebuie să se arate înţelegătoare pentru ceea ce înseamnă interesele ruseşti în Bucovina de Sud. Rusia nu a primit la această întrebare un răspuns precis. Fuhrerul a replicat că, din partea germană, s-a făcut dovada unei bunăvoinţe deosebite şi dacă numai o parte a Bucovinei a putut fi ocupată de Rusia. Conform acordurilor verbale, regiunile altădată austriece trebuiau să cadă în zona germană de interes.+ În plus, la întâlnirea din toamna anului 1940 de la Berlin, s-a rupt practic înţelegerea: ruşii vroiau ca Germania să gireze toate rapturile pe care Stalin le visa noaptea şi le pretindea ziua (ocuparea strâmtorilor dintre Marea Neagră şi Marea Mediterană, plus ocuparea teritoriilor bogate în petrol din Iran şi Irak). Nu lipsea nici celebra hartă stalinistă cu adnotările făcute de dictator cu un creion de tâmplarie. Imediat după acea întâlnire, Hitler a dat unda verde pentru planul Barbarossa. Mai departe, Germania a garantat statul român în totalitatea lui şi i-a neglijat complet pe ruşi în Bucovina de Sud. După a doua vizită la Berlin, Antonescu îi scria la 17.01.1941 lui Horia Sima, citându-l pe Hitler: “Vecinii dv. vă pândesc. Orice dezordine internă, de orice natură şi de oricine ar fi comisă nu trebuie să fie toleratã, findcă s-ar putea să-i îndreptăţească să aibă şi alte pretenţii teritoriale în detrimentul dv. O astfel de eventualitate ar putea duce, în circumstanţele actuale, chiar la prăbuşirea dv. totală şi definitivă” (pag.184-5 op.cit.). Cu aşa un avertisment, cum de s-a declanşat rebeliunea legionară? …poate d’aia, dar (atunci) rebeliunea a fost înfrântă de Armata Română ! În Jurnalul de operaţii al Marelui Stat Major există concluzia referitoare la rebeliunea legionară : “ruşii ştiau cu o săptămână înainte de mişcarea de la 21 ianuarie de la noi.” În 1941, la cererea lui Molotov de a mai prelua teritorii din Moldova şi până la Siret, s-a făcut manifestă intrarea României în război, lămuritor pentru cine poate citi minutele întâlnirilor lui Hitler cu Molotov şi, la câteva zile după, cu Generalul Antonescu – atunci Conducător al Statului. Într-o lucrare apărută după 1990 la noi, intitulată Spărgătorul de gheaţă, un fost membru KGB care a defectat în Vest scria negru pe alb şi aducea şi argumente de natură tehnică şi tactică (dispunerea trupelor sovietice, amplasarea logisticii, inclusiv tipul de tancuri, toate dovedeau intenţii ofensive), conform cărora, şi stalin vroia să atace Germania, doar că Ziua Z, fixată de ruşi era 6 iulie 1941. Declanşarea atacului la 22 iunie 1941, a devansat, astfel, planul rusesc.
17 
103
