Elena Udrea a fost audiată, ieri, mai multe ore la DNA, așteptând un verdict în privința reținerii sale, după ce Camera Deputaților a dat undă verde celor șase solicitări care o vizau – trei de urmărire penală și trei de arestare preventivă. Cererile procurorilor au vizat dosarele Microsoft şi „Gala Bute“, în care este acuzată de fapte de corupţie.
Elena Udrea a venit ieri la DNA, unde a stat mai multe ore, după ce a fost citată de procurori, în urma avizelor de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a deputatului PMP, în dosarele Microsoft şi Gala Bute. După votul din Parlament, procurorii au posibilitatea să o reţină şi să propună unui judecător arestarea ei preventivă. Udrea a spus, la intrarea în sediul DNA, că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft. Avocatul său, Alexandru Chiciu, a declarat că nu va face speculaţii şi nu va comenta public apărarea deputatului PMP, fapt care se va întâmpla doar în sala de judecată şi că a depus o cerere pentru ca aceasta să fie audiată în dosarul Microsoft. Chiciu a motivat această poziţie prin faptul că trebuie să existe echilibru atât în anchetă, cât şi în faza de judecată, ceea ce nu s-ar întâmpla dacă părţile ar începe să divulge date din dosar.
În faţa sediului DNA se aflau câteva persoane care au huiduit-o pe Elena Udrea atunci când a ajuns şi care aveau pancarte pe care scria “Toţi băsiştii la puşcărie”, „Bă$€$cu e aici”, „Mai am un singur dor, Bă$€ la vorbitor” şi “Nuţi la Târgşor”. Cu o oră înainte de a veni la DNA, Elena Udrea s-a prezentat la Secţia 2 Poliţie, conform programului stabilit după ce a fost pusă sub control judiciar, în 29 ianuarie, în dosarul Microsoft.
Ce acuzații i se aduc
Elena Udrea este acuzată, în dosarul Microsoft, de spălare de bani și fals în declarațiile de avere. Potrivit DNA, Dorin Cocoș ar fi primit 9 milioane de euro mită pentru a interveni în favoarea persoanei care a adus în România licenţele Microsoft, iar de aceşti bani ar fi beneficiat indirect şi Elena Udrea. De asemenea, ea este acuzată și de trafic de influență. Potrivit DNA, în anul 2010, Dorin Cocoș și Elena Udrea ar fi pretins de la un om de afaceri suma de circa trei milioane euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România. În plus, Udrea este acuzată că ar fi cerut 500.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-l salva de acuzațiile justiției.
În dosarul Gala Bute, Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită. Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea unor fonduri din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010-2012, când instituția a fost condusă de Elena Udrea. În acest dosar apar tot mai multe informații privind mecanismul șpăgii de la minister. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au menționat, în motivarea arestării lui Tudor Breazu, colaborator ale Elenei Udrea, că, în perioada când aceasta conducea Ministerul Dezvoltării, exista o cutumă în baza căreia reprezentanţii societăţilor comerciale care primeau finanţări de la minister sau de la instituțiile subordonate „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcţii de conducere din aceste instituţii.
Explicațiile votului din Parlament
Cu o seară înainte, Camera Deputaților aprobase toate cele șase solicitări ale procurorilor care au vizat-o pe Elena Udrea. Cele mai multe voturi împotrivă s-au înregistrat în cazul cererilor de arestare. Astfel, cererea privind încuviințarea urmăririi penale în dosarul Gala Bute a fost aprobată cu 285 de voturi „pentru” și 49 „împotrivă”, iar cea de extindere a urmăririi penale cu 278 de voturi „pentru” şi 50 „împotrivă”. În același dosar, cererea de arestare a obținut 219 voturi „pentru” şi 102 „împotrivă”. În dosarul Microsoft, cererea de urmărire penală a înregistrat 243 voturi „pentru” şi 50 „împotrivă”, iar cererea de arestare 202 voturi ”pentru” și 65 ”împotrivă”. În fine, cererea privind încuviinţarea arestării preventive prin înlocuirea controlului judiciar, în dosarul Microsoft, a fost aprobată cu 152 de voturi „pentru” şi 82 „împotrivă”.
Diferența mai redusă în acest ultim caz poate fi explicată prin faptul că mulți parlamentari și-au însușit punctul de vedere al deputatului UDMR Marton Arpad, care a afirmat că solicitarea procurorilor de arestare a unui deputat pentru că și-a spus punctul de vedere „sfidează autoritatea Parlamentului”. Procurorii au susținut, însă, că prin declarațiile publice Elena Udrea a încercat să influențeze martorii din dosar, încălcând termenii controlului judiciar.
Cum s-a apărat deputatul PMP
Înainte de vot, Udrea le-a transmis colegilor că este de acord să fie urmărită penal, dar le-a cerut să nu fie părtaşi la încercarea de arestare a sa, pe care a definit-o ca fiind un „abuz”. Ea s-a adresat deputaților, pedalând pe ideea că oricare parlamentar poate avea aceeași soarta cu ea. „Ceea ce se întâmplă astăzi cu mine nu are legătură cu Elena Udrea, în locul meu puteau să fie Victor Ponta sau Crin Antonescu, dacă aceştia ar fi spus lucrurile pe care le-am susţinut public în ultimele săptămâni, dacă ar fi vorbit despre acapararea puterii în mâinile unei singure puteri”, a fost mesajul fostului ministru. Deputatul a parafrazat, un poem scris de un pastor luteran antinazist, Martin Niemoller , care se referă la pasivitatea societății germane în fața abuzurilor lui Adolf Hiltler. „Dacă astăzi mă iau pe mine, în felul acesta, mâine vă iau pe dumneavoastră, poimâine pe ceilalţi care au curajul să vorbească”, a comentat Udrea.
