UE impune confiscarea extinsă a averii infractorilor chiar dacă sunt parlamentari sau miniştri

de Ondine Ghergut , 17 decembrie 2013
monica macovei

Raportul-directivă pentru confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni, întocmit de europarlamentarul PDL Monica Macovei, a obţinut votul covârşitor al membrilor Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European.

Dintre cei 47 de membri ai comisie LIBE, 44 au votat pentru raportul europarlamentarului roman, un membru a votat împotrivă, iar altul s-a abţinut. Macovei, autoarea raportului şi membră a comisiei, nu a votat.

Urmează votul în Consiliu şi în plenul Parlamentului European din februarie 2014, care e o formalitate. Etapele cele mai grele ale raportorului Macovei au fost negocierile tripartite cu experţii Comisiei Europeane - Consiliului UE - Parlamentului European, acceptarea unor amendamente, apoi votul în Comisia LIBE, de ieri.

Cel mai probabil, directiva confiscării extinse va intra în vigoare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2014, iar ţările membre UE au la dispoziţie 30 de luni pentru a-şi armoniza legislaţia cu noua directivă.

Această nouă directivă a UE pune în pericol averile obţinute prin infracţiuni de către politicienii români şi de clientela lor.

Citeşte şi: „M-a întristat atacul lui Traian Băsescu“

Până la aplicarea noii directive UE, parlamentarii români se LUPTĂ din răsputeri să scape de dosare penale prin modificarea legislaţiei care, fie să le închidă şi să le spele dosarele penale existente (legea amnistiei şi graţierii) , fie să îi apere, pe viitor, de deschiderea a noi dosare penale (modificarea Codului Penal; interzicerea interceptărilor pentru aleşi şi miniştri , prevăzută în noul Cod de Procedură Penală).

Ce înseamnă confiscarea extinsă în varianta Macovei, cum se aplică şi de ce se tem politicienii români

Potrivit raportului directivă UE, toate averile nejustificate obţinute de infractori de-a lungul timpului, dar înstrăinate pe numele rudelor, prietenilor, apropiaţilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra în circuitul infracţional şi a face mai puternice organizaţiile infracţionale.

Sunt supuse confiscării extinse bunurile provenite din corupţia activă şi pasivă în sectorul public şi privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică şi orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani. Lista cazurilor de confiscare extinsă poate fi completată de Comisia Europeană.

Citeşte şi: Deputaţii votează, în regim de URGENŢĂ, Legea amnistiei şi graţierii, care îi scapă de dosare pe toţi corupţii

În plus, confiscarea de la terţi este posibilă atunci când bunurile sunt transferate gratuit sau sub preţul de piaţă sau când cel care dobândeşte bunul ştia sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului sau achiziţiei a fost de a evita confiscarea.

O altă situaţie nouă de confiscare este cea în care persoana cercetată sau acuzată a fugit din ţară sau suferă de o boală gravă, chiar dacă nu e condamnată.

Mai mult, Monica Macovei a introdus dreptul victimelor infracţiunilor de a solicita despăgubiri din banii sau bunurile confiscate.

"Printr-o declaraţie comună a Consiliului şi Parlamentului European se solicită Comisiei Europene să efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscării fără o condamnare penală prealabilă, care va include şi cazurile în care persoana cercetată a murit sau confiscarea în procese civile”, a spus Macovei.

Concret, prin această directivă se urmăresc: traseul bunurilor infractorului, transferul bunurilor către terţi ( rude, prieteni, cunoscuţi) de la care se confiscă aceste bunuri. Se mai urmăresc DONAŢIILE, SPONSORIZĂRILE; PARTAJUL bunurilor ÎNTRE SOŢI ca urmarea a divorţului făcut după începerea urmăririi penale a suspectului sau a celui prins în flagrant.

Citeşte şi: Deputaţii vor reintroducerea suspendării judecării dosarelor penale, cât timp CCR decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate

Până la intrarea în vigoare a acestei directive europene, parlamentarii români se zbat să anihileze lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate ca să-şi spele dosarele. Prevederile acestei directive îi sperie pe politicienii noştri corupţi, legaţi de multe ori şi de lumea interlopă, deoarece riscă să-şi piardă averile.

Cum funcţionează ACUM, în România, confiscarea extinsă: miliarde de euro pierdute!

Confiscarea extinsă există şi în actuala legislaţie românească, cu o procedura greoaie, ineficientă, condiţionată de existenţa unei condamnări de minim 5 ani închisoare.

Există doar un singur caz de confiscare extinsă (un dosar cu doi inculpaţi din Constanţa), dar nu s-a reuşit recuperarea prejudiciilor aduse statului deoarece Curtea de Apel Constanţa a ridicat sechestrul, iar bunurile au fost înstrăinate până la decizia definitivă a Înaltei Curţi.

Pentru a putea fi aplicată confiscarea extinsă, Parchetele din România trebuie să aibă un aparat instituţional (propriu) care să se ocupe de identificarea bunurilor şi de indisponibilizarea lor (sechestrul), iar instanţele de judecată NU ar trebui să ridice sechestrul asigurator.

De asemenea, pentru eficientizarea recuperării bunurilor provenite din infracţiuni trebuie desprins de Ministerul Justiţiei ( adică de subordonarea politică) Oficiul de Prevenire a Crimina­lităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni, care poate obţine, în vreo opt ore, infor­maţii despre bunurile oricărui român atât din ţară, cât şi din străinătate.

Aceste informaţii de la Oficiu pot fi folosite de magistraţi atât pentru instituirea sechestrelor, cât şi ca probe ale inculpării.

În prezent, DNA şi DIICOT NU  au un aparat propriu pentru a identifica şi indisponibiliza ( prin sechestru) bunurile provenite din infracţiuni.

Potrivit şefei DNA Codruţa Koveşi, principala instituţie anticorupţie ar avea nevoie de minim 50 de politişti pentru identificarea bunurilor celor acuzaţi de corupţie pe care aceştia le deţin atât în ţară. cât şi în străinătate.

In cursul anului 2012, DNA a reuşi să confiste doar 5% ( circa 107 milioane de lei) din bunurile provenite din infracţiuni, iar în cursul anului 2013 a reuşit indisponibilizarea a circa 280 de milioane de lei. Dacă ar avea aparatul propriu, DNA ar putea pune sub sechestru şi apoi s-ar putea recupera anual peste un miliard de euro, spun specialiştii.

Aceeaşi situaţie e şi la DIICOT, instituţie care se ocupă de criminalitatea organizată şi care NU are un aparat propriu pentru identificarea bunurilor din ţară şi străinătate, obţinute din infracţiuni.

Cât se confiscă în alte ţări

În alte ţări, cu democraţii puternice şi cu justiţie independentă se confiscă miliarde de dolari sau euro. Exemple sunt SUA, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord  unde se confiscă toate bunurile care nu pot fi justificate, chiar dacă cel de la care se confiscă nu este condamnat penal.

Alte ţări unde se confiscă sume mari de bani provenite din infracţiuni sunt Regatul Ţărilor de Jos, Germania, Franţa, Italia.

 

Comentarii

  • laurentiu

    29 noiembrie 2014 8:27

    pun pariu ca ala care a fost contra a fost roman

    raspunde comentariului
  • Adam Irina Cristina

    22 noiembrie 2014 19:23

    mai ales ca potrivit Constitutiei Romaniei ART.16 ALIN 2 "NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE"

    raspunde comentariului
  • cristi

    22 noiembrie 2014 19:20

    Dna Macovei ar trebui sa initieze un proiect de lege pentru magistratii romani..."RASPUNDEREA CIVILA , PENALA SI MATERIALA A TUTUROR MAGISTRATILOR" care sunt pe mana cu infractorii ,care dau sentinte penale sau civile neconforme cu realitatea ,abuzive ...acestia sa raspunda din buzunarul lor daca gresesc si sa se duca la puscarie daca il condamna abuziv pe vreun cetatean...

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook