Generaţia în blugi s-a îmbrăcat duminică în doliu pentru a-l însoţi pe ultimul drum pe poetul Adrian Păunescu. De la ora 10 dimineaţa, oamenii au început să se strângă la cimitirul Bellu din capitală, unde poetul este înmormântat.

De fiecare dată când cenaclul Flacăra se despărţea de un artist care trecea în nefiinţă, Adrian Păunescu recita poezia „Rugă pentru părinţi". Sute de mii de oameni repetau în cor versurile lui pe stadioanele unde aveau loc întâlnirile cenaclului Flacăra.

Astăzi, la cimitirul Bellu, cel care dădea tonul poeziei lipsea şi oamenii îl aşteptau în linişte. Atât oamenii în vârstă, cât şi tineri au venit astăzi la cimitirul Bellu pentru a asista la înmormântarea poetului.

Mulţi dintre cei prezenţi nu au citit poeziile lui Adrian Păunescu, dar îl consideră un poet reprezentantiv pentru România.

„Un Eminescu al zilelor noastre", aşa îl descrie Marius de 27 de ani. El mărturiseşte că nu a citit decât câteva poezii ale lui Păunescu, dar intenţionează să îşi cumpere acum două sau trei volume de poezii.

Iuliana, de 31 de ani, îşi aminteşte că a urmărea întâlnirile cenaclului Flacăra la televizor când era mică. Nu a citit nici ea poeziile lui Păunescu, dar il consideră pe poet „un deschizător de drumuri pentru generaţia în blugi".

Pe o bancă în apropiere de Aleea Poeţilor, un cuplu deapănă amintiri de la întâlnirile cenaclului Flacăra. „Mergeam mereu să ascultăm poezii şi cântece la cenaclu. Erau seri foarte frumoase!". Despre Adrian Păunescu, ei spun că a fost un mare poet, pe care nimeni nu îl va egala.

Majoritatea admiratorilor poetului împărtăşesc aceeaşi părere. Iulian, un domn în vârstă de 57 de ani spune că „nici Eminescu nu se compară cu Adrian Păunescu! Păunescu a scris mult mai multe poezii şi a luptat pentru ţară, fiind un naţionalist convins".

Mulţi dintre oamenii prezenţi regretă că nu au ştiut să îl aprecieze pe poet la adevărata lui valoare în timpul vieţii. „Moartea lui Adrian Păunescu este o mare pierdere. El a fost singurul poet care putea să scoată în stradă zeci de oameni", spune Iulian.

Admiraţie... la „scenă deschisă"

În curtea cimitirului Bellu a fost amplasată o scenă, împodobită cu peste 45 de coroane de flori, pentru ca prietenii şi apropiaţii poetului să spună câte cuvinte despre el înainte de ceremonia de înmormântare. În faţa acestei scene s-au strâns peste o mie de oameni.

Unii vorbeau între ei despre cine ar fi mai potrivit să ţină o cuvântare despre Păunescu. „În niciun caz preşedintele Băsescu. Gestul lui de a merge la Uniunea Scriitorilor pentru a depune flori la sicriul poetului îmbrăcat într-un pulover bleu este revoltător!", spune Maria, o admiratoare a poetului Păunescu, prezentă la cimitir.

Unii dintre cei prezenţi al cimitir cred că politicienii ar fi trebuit să înveţe de la poetul Păunescu. „Spre deosebire de Irina Loghin sau Ion Dolănescu, care s-au implicat şi ei în politică, Adrian Păunescu era un om foarte cult care îşi iubea nespus patria. Mulţi politicieni ar trebui să ia exemplu lui", spune Elena, o olteancă care este foarte mândră că are acelaşi loc de orgine ca poetul.

Unde se află defapt mormântul lui Păunescu

Pe o alee alăturată Aleii Poeţilor din Cimitirul Bellu, între mormântul lui Gheorghe Pituţ (poet şi prozator) şi cel al lui Nicolae Gane (scriitor şi om politic), se va afla de astăzi înainte mormântul lui Adrian Păunescu.

Gheorghe Pituţ, născut la Beiuş la 1 aprilie 1940 a fost poet şi prozator. Primul volum de poezii "Poarta Cetăţii" l-a lansat în studenţie. De atunci, Pituţ mai a scris peste 10 volume de proză şi poezii care sporesc patrimoniul culturii româneşti. În memoria poetului la Beiuş are loc în fiecare an Festivalul Naţional de poezie "Gheorghe Pituţ". A murit pe 6 iunie 1991.

Nicolae Gane (1 februarie 1838 - 16 aprilie 1916) a fost scriitor şi om politic. Membru marcant al Societăţii "Junimea", Gane a scris peste 20 de volume de proză cu tonalităţi romantice care evocă trecutul, viaţa patriarhală şi aventurile cinegetice.

Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, se numără „Domniţa Ruxandra", „Fluierul lui Ştefan" şi „Piatra lui Osman". De cinci ori, Gane a fost ales primar al oraşului Iaşi. De altfel, la Iaşi se află Casa memorială Nicolae Gane, unde se găsesc documente, fotografii, tablouri, cărţi care au aparţinut scriitorului.

Pe Aleea Poeţilor din cimitirul Bellu sunt înmormântaţi Zaharia Stancu, George Călinescu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Traian Savulescu, Mihai Ralea.

Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea.