UPDATE 17,40: Oraşul Timişoara a fost desemnat Capitală culturală europeană în anul 2021, a anunţat Comisia de selecţie.
—————
Vineri, de la ora 17:15, la Biblioteca Naţională a României a fost anunţat numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România. Finaliştii au fost Cluj-Napoca, Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene.
În finala din România mai sunt patru dintre cele 14 oraşe care s-au înscris în cursa pentru obținerea prestigiosului titlu. Vineri, juriul de experţi internaţionali independenţi încheie audierea celor care au trecut de preselecţii: Baia-Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara. La evenimentul de vineri după-amiază, de la Biblioteca Naţională a României, din Bucureşti, vor fi prezenţi, printre alţii, Steve Green, preşedintele juriului de experţi, reprezentanţi ai Comisiei Europene, precum şi ministrul culturii, Corina Şuteu.
Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.
În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii.
Proiectul Bucureștiului se bazează pe ideea orașului invizibil. Printre altele, bucureștenii își propun să mute cultura și în cartierele de la periferie – mai puțin cunoscute – și să creeze zone pietonale.
Clujul speră că va avea un avantaj, după ce în 2015 a deținut titlul de capitală europeană a tineretului. Pune accent pe industria cinematografică, datorită festivalului TIFF, dar și pe artele vizuale.
Timișoara vrea să devină un oraș al implicării și al comuniunii diferitelor etnii, prin cultură. De asemenea, vrea să producă schimbarea, mai întâi prin oameni. Unul dintre mesajele timișorenilor este "aprinde flacără din tine".
Baia Mare, oraș cunoscut drept poartă spre Maramureș, pune accent pe dezvoltarea prin industria creativă.
Istoric
Acţiunea Capitală Europeană a Culturii a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraş. Din 1980 s-a conştientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viaţa oraşelor, şi anume de a contribui la bunăstarea cetăţenilor şi la prosperitatea unui oraş. Numeroase oraşe care au deţinut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci şi de o moştenire de durată.
Printre consecinţele raportate de oraşele care au deţinut anterior titlul se află următoarele:
- Titlul de Capitală europeană a culturii a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului sau a unei zone a oraşului.
- O creştere semnificativă a respectului de sine şi a mândriei faţă de oraş în rândul cetăţenilor.
- O implicare mai mare în raport cu oferta culturală a oraşului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puţin probabilă.
- Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competenţe şi a unor noi oportunităţi pentru artişti şi pentru organizaţiile culturale.
- O mai bună înţelegere şi un profil mai bine definit la nivel internaţional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului şi o reputaţie mai bună.
Recompense naţionale pentru necâştigători
Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a declarat, vineri, la Radio România Actualităţi, că, de fapt, toate cele 14 oraşe care s-au înscris în concurs sunt câştigătoare pentru că au dezvoltat strategii culturale.
„Trebuie să spun că mie mi se pare că această competiţie a avut un enorm impact şi ca proces. De ce? Pentru că toate cele 14 oraşe care au intrat în competiţie au dezvoltat strategii culturale. E pentru prima dată când primarii oraşelor din România şi-au pus problema că o strategie culturală este o strategie de dezvoltare. Este pentru prima dată când legătura dintre arhitectură, urbanism, inovaţie, educaţie, cultură, mediu, a fost văzută ca o entitate integrată şi este pentru prima dată când planuri făcute pe o serie de ani care vor dezvolta conceptul capitalei au fost traduse în termeni operaţionali, financiari, de resurse umane.”
Ministrul culturii a mai precizat că toate cele 13 oraşe care nu câştigă vor primi eticheta de „oraşe europene” şi vor fi în continuare sprijinite pentru a-şi dezvolta strategiile culturale pe care le-au început cu prilejul acestei competiţii.
