Creştinii ortodocşi o prăznuiesc, vineri, pe Sfânta Parascehva, ocrotitoarea Moldovei. 70.000 de pelerini s-au închinat în aceste zile la racla cu moaştele Sfintei, aşezată în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Noaptea trecută au fost temperaturi foarte scăzute, aşa că reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au suplimentat numărul persoanelor din centrul care asigură primul-ajutor, iar credincioşilor care au stat la rând pentru a se închina la Sfintele Moaşte le-au fost oferite pachete cu mâncare şi ceai cald, precizează Radio România Iaşi.
Pe 14 octombrie, ziua pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, locul unde se află moaştele ocrotitoarei Iaşilor şi a întregii Moldove, Sfânta Liturghie arhierească va începe la ora 10.00.
În fruntea soborului vor fi Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Înaltpreasfinţitul Atanasie, Mitropolit de Limassol, Cipru, ierarhul care conduce delegaţia ce a adus la Iaşi anul acesta moaştele Sfântului Neofit Zăvorâtul.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită cea nouă, de la Iași, a Moldovei luminătoare și lauda întregii Ortodoxii, este pomenită în calendarul creștin ortodox la 14 octombrie.
Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun și cu credință în Dumnezeu. Parascheva a primit o creștere aleasă și educație religioasă.
A intrat într-o mănăstire de fecioare din orașul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului.
Nevoințele Sfintei Parascheva erau multe și grele: “ca băutură întrebuința apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; trebuința așternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină și aceasta foarte zdrențăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăților, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea” (Viețile Sfinților).
De la mănăstirea de călugărițe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinților Apostoli, înainte de a trece la cele veșnice.
Câțiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul său, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaștele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
După căderea Bulgariei sub dominație otomană, în anul 1393, moaștele sale au fost dăruite, pentru trei ani, domnului Țării Românești (1386-1418), Mircea cel Bătrân, ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani.
Când turcii au ocupat și Serbia, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost duse la Constantinopol, rămânând în Catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. În 1641, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoștință pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În același an, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, fiind așezate în biserica cu hramul Sfinții Trei Ierarhi. În anul 1889, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași, locul unde se află și astăzi.
Obiceiuri de Sfânta Parascheva
În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi – Sfânta Vineri.
În 14 octombrie nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage nenorociri asupra casei lor.
Se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot în această zi, pot fi prezise fenomene meteo. Se spune: dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Ciobanii anticipează starea vremii în funcţie de mioarele lor (dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea).
Cuvioasa Parascheva, „luminătoarea casnică a Moldovei”, este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei – protejează femeile căsătorite, pe care le ajută la naştere, căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva… Se credea că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă; la curţile ei, un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numit în mituri Leica-Boldeica.
