Întoarcerea din minivacanța de Paște a fost sinonimă cu ore pierdute în trafic, ambuteiaje la ieșirea și la intrarea pe autostrăzi, circulație îngreunată pe drumuri naționale unde, de ani de zile, ar fi trebuit să existe autostrăzi. Pe unele drumuri, s-a circulat cu o viteză medie de 5 kilometri pe oră.
Ziua de luni a fost coșmarul șoferilor și, în general, al tuturor celor care se întorceau acasă după perioada de relaxare oferită de zilele libere acordate cu prilejul sărbătorilor pascale.
DN7: Autostrada de care nu avem nevoie
Cea mai tranzitată șosea a României, Drumul Național 7, nu a rezistat traficului ridicat. Astfel, pe șoseaua Sibiu-Pitești, coloana de mașini se întindea pe mai mulți kilometri, viteza medie de deplasare fiind de doar 5 kilometri pe oră. Traficul se bloca din dreptul localității Drăganu. Ambuteiajul care a implicat mii de autoturisme și care a pricinut șoferilor întârzieri de ore este cauzat de faptul că Ministerul Transporturilor a tot amânat decizia de a construi o autostradă care să lege orașul Pitești de Vâlcea și Sibiu.
Poliția a dat o explicație halucinantă: “La intrarea în localitatea argeşeană Bascov dinspre Râmnicu Vâlcea, mulţi automobilişti încetinesc mai mult decât este necesar sau chiar opresc la o trecere la nivel cu o cale ferată închisă (în zona Valea Ursului)”. Ne întrebăm: dacă această cale ferată este dezafectată, de ce nu este așternut un strat de beton, iar indicatoarele care avertizeză și acum existența unei treceri de cale ferată de ce nu sunt îndepărtate? Aceeași problemă apare pe DN7 în dreptul localității Sebeș.
Citește și: FOTO. Sibiu-Pitești, cu 5 kilometri pe oră. Șoferii trebuie să mai aștepte cinci ani autostrada
În acest moment, această rută este deservită de Drumul Național 7, care are o singură bandă de mers, iar în multe locuri aceasta este îngustată din cauza alunecărilor de teren. DN 7 este cel mai tranzitat drum din România, cu 25.000 de autoturisme la 24 de ore.
Sibiu-Vâlcea-Pitești ar trebui face parte din Cordiorul IV Pan-European, o autostradă care să lege România de la Nădlac la București și până în Constanța. Este o autostradă pe care Bruxellesul ne-a impus-o, deoarece ea nu se afla inclusă, în 2014, în prioritățile Masterplanului de Transport al României (în mandatul de ministru al Transporturilor al lui Ioan Rus). Acest document a fost refăcut, iar actualul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a declarat că autostrada Sibiu-Vâlcea-Pitești va fi gata în 2021, dar lucrările nu au început încă. CNADNR ar trebui să se grăbească pentru a respecta acest termen, în condițiile în care este vorba de 160 de kilometri de autostradă. Premierul Dacian Cioloș a fost mai realist și a vorbi de 2023.
Și în localitățile numeroase de pe DN7 traficul a fost luni mult îngreunat. În stațiunea Călimănești (aflată la 30 de kilometri de Vâlcea), coada se întindea pe 2 kilometri, chiar în condițiile în care autocamioanele nu au voie să intre în oraș. Numărul mare de turiști – unii în pelerinaj la mănăstirea Cozia, alții la tratament – au blocat circulația pe DN7, drum foarte îngust care străbate stațiunea de la un capăt la altul.
Șoseaua de Centură decorativă: nervii cedează
Pe autostada București-Pitești s-a circulat pe ultimii 40 de kilometri în coloană, riscul producerii unui ambuteiaj existând în fiecare moment.
“Pe autostrada A1, la intrarea în Bucureşti dinspre Piteşti, viteza scade până la 60 km/h. Se circulă în coloană, relativ fluent”, a fost anunțul sec la Poliției. Adevărul este că pe ambele benzi de deplasare se circula în coloană, adesea cu reducerea vitezei și chiar cu oprirea mașinilor. Problema o constituie faptul că la intrarea în București se formează un dop, deoarece majoritatea covârșitoare a mașinilor intră în oraș doar prin cartierul Militari.
Traficul ar fi fost mult fludizat dacă Șoseaua de Centură ar fi fost una modernă, cu patru benzi, astfel încât cei care domiciliau în zone precum Măgurele, Pipera sau Pantelimon să nu mai fie nevoiți să străbată întreg orașul. Din păcate, Șoseaua de Centură, mai ales zona de sud, arată ca după bombardament, se circulă pe o singură bandă, are denivelări și gropi. Asta chiar dacă, teoretic, nu este foarte greu să construiești un drum cu patru benzi împrejurul Capitalei, în condițiile în care multe terenuri sunt expropriate și vorbim de o zonă de câmpie.
Problema este indolența și lipsa de voință politică din ultimii 25 de ani: doar 20 de kilometri din Șoseaua de Centură a fost finalizată (în nord) în perioada 2007-2013, iar restul se află într-un stadiu al lucrărilor între 10 și 40 la sută. Pentru Centura de sud a Bucureștiului – care are 32 de kilometri – au fost semnate contracte de execuție în 2008 pentru a fi reziliate șase ani mai târziu. Motivul: nu au fost bani la buget pentru aceste proiecte. Ca atare, Compania Națională de Autostrăzi încearcă să găsească finațare europeană.
Pe munte ca furnica
„Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, la ora 19:45 (luni, nota noastră), traficul rutier încă este intens pe DN1 Braşov – Bucureşti. În Buşteni şi de la Posada până la Comarnic, se circulă în coloană pe sensul de mers către Bucureşti, pe unele porţiuni cu viteză normală, iar pe altele cu viteză redusă (aproximativ 20 km/h)”. Pentru tronsonul Comarnic-Brașov, extrem de aglomerat la fiecare final de săptămână s-au făcut trei licitații, s-au încredințat lucrările, apoi constructorii au renunțat. Prima tentativă de construire a autostrăzii prin munți trebuia să fie în parteneriat public-privat printr-o concesionare către constructor pentru 30 de ani. După câștigarea licitației, constructorul nu a găsit finanțare. În 2010, cîştigătorul unei noi licitaţii, a fost asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), care a renunţat, rapid pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze. Cea mai haioasă tentativă s-a desfășurat în 2013 atunci când Vinci, Aktor și Strabag au cerut 8 miliarde de euro pentru construcție. Premierul de atunci, Victor Ponta a promis că dacă autostrada nu va fi gata până în 2016 el nu va mai candida pentru un nou mandat de deputat. Contractul a fost reziliat, iar în acest moment nu se știe când va fi organizată altă licitație.
Alte puncte cu probleme
“Până în data de 5 mai 2016, circulaţia rutieră pe podul Giurgiu-Ruse, situat pe DN5(E85), se va desfăşura în condiţii normale, pe ambele benzi”, au anunțat polițiștii. Valorile de trafic sunt foarte ridicate asftel încât polițiștii au oferit o serie de rute ocolitoare. La punctul de frontieră de la Giurgiu, timp de aproape un an cozile s-au întins pe kilometri deoarece statul român a început lucrări de reabilitare decât atunci când podul părea că se prăbușește.
“În judeţul Braşov, pe DN73, traficul s-a desfăşurat cu viteză redusă (aproximativ 20-30 km/h) în zona Bran, din cauza numărului mare de autovehicule”, avertiza poliția. În această zonă nu există nici un proiect de infrastructură rutieră, iar autostada Comarnic-Brașov care ar putea prelua din trafic nu se întrezărește. Și pe Autostrada spre mare au revenit vechile probleme. Șoferii nu au putut plăti rovinieta si nici taxa de pod de la Fetesti din cauza unei defectiuni la sistemul informatic, care nu stocheaza datele, asa ca aceste taxe nu pot fi achitate nici la benzinarii, nici prin SMS.
INS.Cum arată infrastrutura României
România avea, în 2015, 86.080 kilometri de drumuri publice, din care numai 4,2% din total erau autostrăzi, în timp ce liniile de cale ferată de folosință publică în exploatare însumau 10.770 kilometri, arată datele Institutului Național de Statistică. Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2015, drumurile publice totalizau 86.080 kilometri, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naționale, 35.316 km (41%) drumuri județene și 33.158 km (38,5%), drumuri comunale.
