Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) vrea să evalueze competenţele mediatice ale publicului din România şi să dezvolte o nouă strategie de comunicare prin intermediul site-urilor de socializare, informează Mediafax.
CNA, o instituţie finanţată 100% de la bugetul de stat, a solicitat pentru 2015 un buget de 8.015.000 de lei, în scădere cu 6,62% faţă de anul acesta, când a avut 8.583.000 de lei, potrivit proiectului de buget al CNA pe 2015.
De asemenea, conform proiectului, "ca preocupări viitoare, CNA îşi propune evaluarea gradului de satisfacţie a publicului cu privire la reprezentativitatea tuturor segementelor din societate în programele audiovizuale liniare prin intermediul unui barometru realizat semestrial".
În acest caz, criteriile de reprezentativitate sunt cele prevăzute atât de legislaţia în vigoare cu privire la nediscriminare, cât şi la statutul ocupaţional din societatea românească, conform datelor din ultimul recensământ al populaţiei realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS).
CNA enumeră şi câteva dintre planurile sale în acest context, între care se numeră evaluarea competenţelor mediatice ale publicului din România şi evaluarea gradului de satisfacţie a publicului cu privire la legislaţia din domeniul audiovizual dedicată protecţiei minorilor, atât ca public, dar şi ca subiect al programelor de radio şi TV, liniare şi neliniare.
De asemenea, CNA îşi propune şi operaţionalizarea minisite-ului dedicat protecţiei minorilor în audiovizual şi dezvoltarea unei noi strategii de comunicare prin intermediul site-urilor de socializare.
Totodată, CNA îşi doreşte şi dezvoltarea serviciilor video-on-demand. În acest sens, Consiliul îşi propune întărirea capacităţii administrative, investiţii în tehnologie şi infrastructură, dar şi trainingul angajaţilor în vederea monitorizării serviciilor video-on-demand pe piaţa din România.
De asemenea, pentru ca activităţile iniţiate în anii anteriori să se constituie în beneficii în folosul publicului şi pentru asigurarea celor mai bune condiţii pentru reflectarea campaniilor electorale în cadrul programelor audiovizuale, CNA îşi propune în perspectivă să ia mai multe măsuri. Acestea vor duce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei, ceea ce presupune o abordare nouă a activităţii desfăşurate de CNA prin: dezvoltarea activităţii de monitorizare; sporirea eficienţei activităţii de monitorizare prin cursuri de perfecţionare a personalului angajat în acest departament; dezvoltarea activităţii de monitorizare în sensul armonizării metodologiei cu cea europeană.
CNA vrea să întărească şi capacitatea instituţională şi controlul la nivel teritorial, să evalueze raportul programe locale – programe naţionale în cadrul activităţii de licenţiere şi control şi să asigure un control riguros privind respectarea de către radiodifuzori a principiului european referitor la rezervarea unei proporţii de cel puţin 30% din timpul de transmisie pentru operele audiovizuale româneşti.
CNA a adoptat marţea trecută un proiect de buget pe anul viitor care era mai mare decât cel care va intra marţi în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Proiectul adoptat marţi de majoritatea membrilor CNA prevedea că instituţia are nevoie anul viitor de un buget de 10.250.000 de lei. Preşedintele Consiliului, Laura Georgescu, nu a votat însă acest proiect, care a fost votat însă de colegii săi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).
