15.4 C
București
duminică, 28 aprilie 2024
AcasăSpecialConacul Grant-Golescu, cladire de patrimoniu redescoperita in Crangasi

Conacul Grant-Golescu, cladire de patrimoniu redescoperita in Crangasi

O cladire cu totul remarcabila a fost redescoperita in zona Crangasi de catre inginerul Dan Ghelase, presedintele asociatiei ARTRAD, care apara valorile arhitecturale si artistice traditionale, punct de plecare pentru o reconsiderare a unei importante zone istorice a Bucurestilor, Calea Plevnei.
"Conacul familiei Grant, cladire functionala care adaposteste Centrul de Plasament pentru Copii al Sectorului 6, este un tezaur de istorie si monument de arhitectura veche. Cred ca este una dintre cele mai vechi cladiri locuite din Bucuresti si as incadra-o mai curand in categoria castel, fiind puternic fortificata", spune Dan Ghelase. Potrivit cercetarilor intreprinse de acesta, cladirea a apartinut scotianului Effingham Grant, fost secretar al ambasadorului Angliei, ginerele lui Dinicu Golescu si tatal Mariei Rosetti, mason, cunoscut lider pasoptist si filantrop.

Cladirea in forma actuala a fost realizata in jurul anului 1870 (si a fost reparata in ultimele decenii). Pe locul ei a existat insa o cladire a Doamnei Stanca, mama lui Mihai Viteazu (dinainte de 1600), apoi un conac de la 1812 al lui Dinicu Colescu. Vechimea constructiei este sugerata de mai multe elemente: foisorul de observatie, un sant ce inconjoara cladirea pe 3 laturi (fost sant de fortificare sau canal cu apa), firide pentru sentinele la extremitatile intrarii principale, evidenta la constructie a caramizilor plate vechi, multe arce de consolidare la interior in semicerc, ziduri groase de un metru, existenta in curte a unor arbori multiseculari ramasi dintr-un mare parc (un dud, un castan salbatic, un copac mediteranean). Cladirea a fost bogat ornamentata cu decoratii traforate, efigii, coloane cu capiteluri si pridvoare.

Ultimul descendent al familiei Golescu-Grant a donat cladirea Ministerului Instructiunii Publice, inca inainte de 1911, pentru a servi ca sediu pentru o scoala de fete, iar intre 1925 si 1957 conacul a adapostit cunoscutul Liceu Doamna Stanca.
"Constructia este incadrabila categoric in Patrimoniul National si este un posibil subiect al unei spectaculoase valorizari prin eforturi comune. Se prezinta integru, desi a suferit multe modificari recente, dar reclama o atenta studiere si restaurare", este de parere Dan Ghelase. Acesta a depus o cerere de clasare a conacului Grant in categoria cladirilor de patrimoniu la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National al Municipiului Bucuresti. La sfarsitul anului trecut, reprezentantii acestei institutii i-au raspuns inginerului Ghelase, spunand ca s-au adresat Primariei Municipiului Bucuresti si Primariei Sectorului 6 pentru a obtine datele cadastrale si pe cele privind regimul de proprietate si administrare a imobilului.

Stefan Damian, directorul Directiei pentru Patrimoniu, ne-a confirmat ca procedura de clasare a cladirii este in desfasurare si ca institutia pe care o conduce colaboreaza cu Institutul National al Monumentelor Istorice pentru elaborarea studiului istorico-arhitectural de fundamentare a procedurii de clasare. Ministerul Culturii a inceput, de asemenea, investigatia la fata locului prin cunoscutul arheolog Manucu Adamesteanu.

De atunci, spune Dan Ghelase, descoperirea initiala a dus la redescoperirea in lant a altor obiective cu valoare de patrimoniu national, pentru care a depus cereri de clasare. Este vorba de doua cladiri cu arhitectura industriala in stil neoromanesc (pe la 1890) aflate in incinta Fabricii de Tutun Regie si de mormantul Eroilor Pompieri  cazuti in Dealu Spirii la 1848, aflat in incinta Bisericii Sf. Gheorghe, de cladirea "Francmazon" din Calea Plevnei, precum si de mai multe segmente de tuneluri subterane de refugiu in intreaga zona. "Se poate aprecia ca in triunghiul Conacul Golescu-Grant-Malmaison-Palatul Cotroceni (la mijloc fiind si casa lui Ion Campineanu) s-au petrecut episoade importante ale  principalelor miscari revolutionare ale secolului al XIX-lea: cea a lui Tudor Vladimirescu, Eteria, Revolutia de la 1848 si chiar elemente ale revolutiei industriale (industria de tutun si mecanica agricola)", afirma Dan Ghelase.

Cele mai citite

România are cea mai mare evaziune, dar nu sunt cele mai mici taxe, așa cum susține premierul

România are cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat, însă la capitolul cele mai mici taxe, suntem de departe statul...

Ministrul de externe thailandez demisionează neașteptat

Ministrul de externe thailandez Parnpree Bahiddha-Nukara a demisionat, a anunțat duminică guvernul, după ce a fost înlăturat din funcția de vicepremier în cadrul unei...

Alex Creţ, medalie de bronz la Campionatele Europene de judo

Judoka Alex Creţ a cucerit medalia de bronz la categoria 90 kg, la Campionatele Europene de judo de la Zagreb. Creţ l-a învins în turul...
Ultima oră
Pe aceeași temă