10.2 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSpecialDezbateri europene la București

Dezbateri europene la București

 

Luna aceasta, Capitale va fi gazda unui eveniment internațional de marcă: o conferință dedicată celor 100 de ani care au trecut de la momentul izbucnirii primului război mondial, la care participă nu mai puțin de 20 de invitați din 10 țări europene.

Manifestarea, coorganizată de Colegiul Noua Europă, alături de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S.Fischer Stiftung și Allianz Kulturstiftung și finanțată de reprezentantul Guvernului Federal pentru Cultură și Media, continuă, pe 19 și 20 septembrie, la București, dezbaterile ce au avut loc la Budapesta, în 2012 și 2013, pe teme de istorie contemporană, dar în același timp marchează și debutul unei serii de conferințe dedicate acestui centenar, care vor avea loc în următoarea perioadă la Belgrad și Atena.

Sub motto-ul „Dezbateri europene la București”, pe 19 și 20 septembrie vor avea loc patru mese rotunde, care vor aborda următoarele teme: „Cum conviețuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război” (19 septembrie, ora 18.00, Aula BCU), „Vecinii de aproape şi «vecinii» de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite” (20 septembrie, ora 9.30, NEC), „Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de «stat naţional»?” (20 septembrie, ora 11.30, NEC) și „Graniţele Europei: o ameninţare, o zonă gri sau o «zonă de negociere»?” (20 septembrie, ora 18.00, Teatrul Odeon).

Referindu-se la acest eveniment, Andrei Pleșu, în calitate de co-organizator din partea Colegiului Noua Europă, a mărturisit: „Când, cu mai multe luni în urmă, împreună cu Die Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S.Fischer Stiftung, Allianz Kulturstiftung şi New Europe College, am schiţat proiectul unei dezbateri, la Bucureşti, despre Europa de azi, în continuarea unor întâlniri asemănătoare organizate la Budapesta în 2012 şi 2013, nu ne-am închipuit cât de actuală, cât de «arzătoare» va deveni o astfel de dezbatere în septembrie 2014. Situaţia politică la graniţa de est a Uniunii Europene s-a deteriorat grav, într-un ritm accelerat, aruncând asupra aniversării a 100 de ani de la primul război mondial un voal neliniştitor, o umbră de presentimente funeste. Aşa-numita «Politică de Vecinătate Europeană» (European Neighbourhood Policy) se află, dintr-odată, în faţa unei provocări pentru care nu pare să fie pregătită. Federaţia Rusă anexează teritorii, modifică graniţe, relativizează valabilitatea unor tratate internaţionale. Uniunea Europeană încearcă, alături de Statele Unite, să ţină lucrurile sub control, evitând escaladarea conflictului prin intervenţie diplomatică şi prin sancţiuni economice drastice. Ucraina stă sub ameninţarea unei diviziuni primejdioase şi e, practic, pe cale de a fi invadată de trupe străine. Occidentul ezită, nu e întotdeauna omogen în reacţii, iar Statele Unite trebuie să facă faţă şi altor focare de conflict răspândite, epidemic, în Orientul Apropiat. Aşa stând lucrurile, nu ne vor lipsi temele de dezbatere”.

Lista participanților la dezbateri include nume importante de istorici, politologi, sociologi sau scriitori ale căror volume tratează subiecte politice, personalități recunoscute pretutindeni în lume.

Slavenka Drakulić – considerată una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, Edhem Eldem – reputat istoric din Turcia, descendentul unei ilustre familii de politicieni şi istorici turci, de al căror nume se leagă fondarea celor mai importante muzee de arheologie din Turcia, Richard Swartz – scriitor suedez şi unul dintre cei mai importanţi jurnalişti din Europa Centrală şi de Sud-Est, Yaroslav Hrytsak – important istoric şi publicist ucrainean, unul dintre cei mai apreciaţi analişti politici ai momentului, preşedintele Centrului de Strategii Liberale din Sofia, Oksana Sabuschko – cunoscută scriitoare ucraineană, sunt doar câteva dintre personalitățile care vor sosi cu această ocazie la București.

„Va rezista Europa tuturor «noutăţilor» cu care se confruntă? Va reuşi ea să contracareze spectrul diviziunii, de care pare urmărită dintotdeauna? S-a împărţit între Roma şi Bizanţ, între catolicism şi ortodoxie, între catolicism şi protestantism, între Imperiu şi Papalitate, între Est şi Vest, între Nord şi Sud, între germanitate şi latinitate, între comunism şi capitalism. Cum vor convieţui, de-aici înainte, patosul diversităţii şi raţionalitatea unificării? Despre toate acestea şi despre altele vom discuta, la Bucureşti, pe 19 şi 20 septembrie”, îi invită Andrei Pleșu pe toți cei interesați la aceste dezbateri.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă