Poluarea a atins un grad la fel de ridicat în Oceanul Artic precum în Oceanul Indian sau în Oceanul Atlantic.
Oceanul Arctic avea numeroase elemente pentru a fi unul dintre cele mai puțin poluate întinderi de apă. Este mic și se află la distanțe apreciabile de marile aglomerări urbane, fiind străbătut de puține vase comerciale.
Doar că, o cercetare prublicată în Science Advances arată că zona este puternic contaminată. Cercetătorii au descoperit faptul că 300 de miliarde de bucăți din plastic plutesc pe suprafața apei. Majoritatea sunt de mici dimensiuni dar sunt vizibile cu ochiul liber. Ele au ajuns în Oceanul Arctic în zeci de ani și vor rămâne aici deoarece ecologizarea este imposibilă. De asemenea, bucățile de plastic nu mai au unde înainta. Altfel spus, Oceanul Arctic a devenit capătul de drum al acestor peturi de ordinul sutelor de miliarde.
Într-o excepțională imagine publicată de portalul The Atlantic, se vede un urs polar care a capturat o sticlă de Coca Cola.
Datele noastre demonstrează că poluarea marină cu materiale plastice a ajuns la proporții covârșitoare la doar câteva decenii de la introducerea acestora pe piață, a explicat Andres Cozar, profesor biolog la Universitatea Cadiz.
Se descompun în sute de ani
Prescurtarea numelui acestui tip de ambalaj – PET – vine de la polietilena tereftalata, un polimer obținut din petrol. Proprietățile sale îl fac deosebit de util pentru ambalarea lichidelor, înlocuind în multe cazuri sticla. Cantitățile din ce în ce mai mari de PET folosite la ambalare și rezistența foarte mare la acțiunea factorilor naturali, impun colectarea selectivă a acestor deșeuri de ambalaje. Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol și importante cantități de energie, potrivit colecteazselectiv.ro.
Un pahar de plastic de unică folosință se degradează natural într-un million de ani, iar o sticlă de plastic în 45, la fel ca și o pungă din plastic.
