În urmă cu 58 milioane de ani, un şarpe uriaş era spaima tuturor vieţuitoarelor. Cântărind peste o tonă şi cu o lungime de 14 metri, putea să înfulece crocodili întregi. Timp de 10 milioane de ani, el a fost vânătorul suprem al pădurilor tropicale din America de Sud, conform BBC News.
Şarpele uriaş a fost botezat “Titanoboa” şi este strămoşul şerpilor anaconda şi boa.
În 2002, oamenii de ştiinţă au descoperit fosilele acestor şerpi alături de fosilele altor animale preistorice: ţestoase de mărimea unei mese de bucătărie şi crocodili gigantici. Fosilele datau din Paleocen.
“Niciodată nu m-aş fi aşteptat să descopăr un şarpe atât de mare. Cea mai târâtoare din zilele noastre este pe jumătate cât Titanoboa”, a declarat doctorul Carlos Jaramillo, de la Institutul de cercetare Smithsonian, pentru BBC.
Titanoboa nu era veninos şi îşi omora victima prin strangulare– puterea acestui şarpe preistoric era echivalentă cu a fi strivit de un pod de două ori cât Brooklyn Bridge.
Fosilele lui Titanoboa au fost expuse la mina de cărbune din nordul Columbiei, Cerrejon, acolo unde cercetătorii au descoperit rămăşiţele unei păduri tropicale şi fosilele reptilelor uriaşe.
“După dispariţia dinozaurilor, Titanoboa a rămas cel mai mare prădător de pe faţa pământului, pentru cel puţin 10 milioane de ani”, a explicat doctorul Bloch, expert în evoluţia vertebratelor, de la Universitatea din Florida.
De anul trecut, oamenii de ştiinţă au început să reconstituie şarpele uriaş. În mod normal, oasele şerpilor sunt extrem de fragile şi nu rezistă în timp, însă, pentru că erau atât de mari, multe dintre oase s-au păstrat de-a lungul timpului. Echipa de cercetare a descoperit rămăşiţele a trei reptile, din care au reconstruit scheletul lui Titanoboa.
“Credem că Titanoboa a reuşit să atingă aceste dimensiuni pentru că era mult mai cald la Ecuator, la 60 milioane de ani de la dispariţia dinozaurilor”, a explicat doctorul Bloch.
De altfel, oamenii de ştiinţă nu exclud posibilitatea ca preistoricul şarpe să reapară într-o zi: ar putea trece un milion de ani, dar se prea poate să apară din nou, a concluzionat doctorul Jaramillo.
Anul trecut, în solul din podişul Tibetului, cercetătorii au descoperit fosilele celui mai bătrân rinocer lânos din lume.
Mamiferul, botezat de cercetători Coelodonta thibetana, a trăit în urmă cu 3,6 milioane de ani, cu mult înainte ca aceste animale să hoinărească prin Asia de nord şi Europa şi înainte de instalarea Erei Glaciare.
Pe lângă rămăşiţele rinocerului lânos, oamenii de ştiinţă au mai descoperit şi o specie de cal dispărută, antilope, leoparzi de zăpadă şi bursuci.
