Ortodocșii, greco-catolicii și romano-catolicii serbează vineri Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creștinătății, în ziua în care, potrivit tradiției religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul și cu trupul la Cer.
Cum devoțiunea față de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici și mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populației Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de orașul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestați de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autoritățile comuniste.
În ciuda prigoanei, tradiția catolică a pelerinajului a continuat și după ce mănăstirea a trecut în administrarea ortodocșilor. În fiecare an, de 15 august, zeci de mii de oameni vin, din toate colțurile țării, pentru a se închina în fața unei reprezentări a Fecioarei Maria, care păstrează lemnul unei icoane despre care oamenii cred că ar fi fost făcătoare de minuni. Icoana a fost pictată în anul 1681, de către preotul Luca din Iclod și așezată în biserica parohială din sat.
Documente ale armatei austriece, dar și tradiția populară atestă faptul că această icoană ar fi lăcrimat în anul 1699. Icoana a fost luată apoi de către stăpânul domeniului Nicula, contele Sigismund Kornis, și dusă în capela reședinței nobiliare. Sătenii au pornit un proces împotriva contelui, iar Curtea de la Viena a decis ca icoana să fie așezată într-o biserică nouă, ridicată pe dealul de la Nicula, unde să poată fi adorată de toți creștinii, indiferent de confesiune religioasă sau etnie.
În secolul al XIX-lea, greco-catolicii au ridicat o biserică nouă, de cărămidă, pentru că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare. Iar episcopul Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român, a decis crearea unei mănăstiri de călugări bazilieni la Nicula. Mănăstirea a primit statutul de sanctuar marian din partea Papei Pius al XI-lea. În anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, autoritățile comuniste au oferit mănăstirea cultului ortodox. Icoana făcătoare minuni a fost distrusă în anul 1991, din cauza unei restaurări nereușite și a fost apoi repictată. Pelerinii continuă să meargă la Nicula. Ortodocșii se adună în curtea mănăstirii de pe deal, iar greco-catolicii în curtea bisericii parohiale din sat. ”Venim an de an, de la Feldru. Ne rugăm Maicii Domnului pentru sănătate, pentru pace, pentru familie”, spune o femeie care și-a petrecut noaptea în rugăciune, sub cerul liber. ”Am fost și pe la Prislop în acest post, am venit și la Nicula să ne rugăm pentru iertarea păcatelor”, spune o altă femeie, în timp ce aprinde o lumânare. Un alt loc de pelerinaj din Transilvania este bazilica romano-catolică Maria Radna din județul Arad. În fiecare an, acolo sunt oficiate liturghii în mai multe limbi: maghiară, română, germană, croată ori bulgară.
Zi specială pentru Constanța
Pentru Constanța, ziua de 15 august este cu atât mai importantă cu cât Sfânta Maria este patroana Marinei Române. Prima celebrare a avut loc în anul 1902, pe crucișătorul Elisabeta, prima navă a marinei militare române. Anul acesta, pentru prima dată, Forțele Nave Române au decis ca Ziua Marinei să se sărbătorească timp de o săptămână (evenimentele au început pe 8 august și vor culmina astăzi) și în șapte orașe ale țării unde există navigație: Constanţa, Bucureşti, Mangalia, Tulcea, Sulina, Brăila şi chiar Timişoara.
La pelerinajul de la Mânăstirea Nicula sunt așteptați 100.000 de credincioși. foto mediafax
