Oamenii au tendinţa de a-şi alege prieteni care le sunt apropiaţi genetic, într-o asemenea măsură încât persoanele din acelaşi cerc social pot fi la fel de apropiate din acest punct de vedere ca verişorii de gradul al patrulea, potrivit unui studiu publicat luni în Statele Unite.
Acest studiu are la bază datele recoltate de Framingham Heart Study realizat în statul american Massachusetts, care a analizat aproape 1,5 milioane de markeri genetici provenind de la participanţii la studiu şi de la cunoştinţele acestora. Autorii studiului, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) și citat de Mediafax, s-au concentrat pe un grup de 1.932 de indivizi. Ei au comparat perechi de prieteni fără legături de rudenie cu perechi de persoane străine unele de altele.
Indivizii aparţinând aceluiaşi cerc social au în comun circa 1% din totalul genelor, iar acest procent este mult mai mare decât în cazul persoanelor care nu au legături de prietenie între ele.
Acest procent de similarităţi genetice “este la acelaşi nivel cu acela al verişorilor de gradul al patrulea”, au subliniat autorii studiului.
Chiar dacă genele comune reprezintă doar 1% şi procentul pare foarte mic, “pentru geneticieni este o cifră semnificativă”, a explicat unul dintre autorii studiului, Nicholas Christakis, profesor de sociologie, biologie a evoluţiei şi medicină la Universitatea Yale.
“Într-o anumită manieră, reuşim, dintr-o mulţime de posibilităţi, să îi alegem ca prieteni pe oamenii care seamănă cu familia noastră”, a adăugat acesta.
Cei mai mulţi dintre participanţii la acest studiu au fost persoane caucaziene de origine europeană.
Potrivit cercetătorilor americani, aceste analize au arătat că legăturile genetice dintre prieteni sunt mai puternice decât cele pe care specialiştii s-ar aştepta să le găsească între persoanele care au strămoşi comuni sau la oamenii care se înconjoară de indivizi din acelaşi grup etnic ca şi ei.
