În faţa parlamentarilor celor două Camere reunite, şeful statului rus a ţinut ieri tradiţionalul discurs anual privind starea naţiunii în cursul căruia a făcut bilanţul unui „an dificil“ şi a justificat politica sa agresivă în Crimeea şi în Ucraina şi a promis că Rusia va continua politica externă independentă şi obiectivele economice, în pofida „eforturilor occidentale tenace“ de a o slăbi. A reafirmat intenţia Kremlinului de a face din Rusia o şi mai mare putere şi a realimentat orgoliul naţional pentru a linişti populația în contextul problemelor grave ale economiei naţionale.
De pe estrada de marmură albă din vasta sală din Kremlin unde erau reuniţi politicienii Adunării Federale, membrii Dumei şi Consiliului federaţiei, şefii Curţilor Constituţionale şi Supreme, guvernatorii regionali, şefii confesiunilor religioase tradiţionale din Rusia, Vladimir Putin a rostit discursul anual asupra „stării naţiunii” cu tente agresive şi naţionaliste şi ironii faţă de occidentali. Înaintea discursului erau speculaţii generalizate în Rusia dacă Putin va favoriza conservatorii ‒ care doresc o confruntare cu Occidentul în pofida costurilor economice – sau liberalii – care consideră că această atitudine a provocat dezastrele URSS.
Putin a făcut câte puţin din amândouă – a luat o poziţie agresivă în ce priveşte politica externă, dar s-a angajat să pună în lucru politici care vor ajuta întreprinderile mici şi mijlocii. Liderul rus a folosit acelaşi ton de furie reţinută pe care l-a folosit în declaraţiile sale publice de la izbucnirea crizei ucrainene, în martie. El a respins din noi ideea că revolta populară de la Kiev, capitala Ucrainei a fost suficientă pentru înlăturarea preşedintelui apropiat de Kremlin şi a acuzat Washingtonul că manipulează evenimentele acolo, precizând că atunci când a venit la negocieri pentru rezolvarea crizei, nu era
niciodată sigur dacă aborda ucrainenii sau SUA. Occidentul a reacţionat la anexarea Crimeii şi la conflictul din Ucraina impunând sancţiuni, dar Putin a declarat că aceste evenimente nu au fost decât un pretext pentru inamicii Rusiei care încearcă să distrugă ţara. El a flatat orgoliul naţional justificând din nou „reunificarea istorică a Crimeii la Rusia, în timp ce intervenţia în Ucraina s-a datorat faptului că Occidentul a susţinut o „lovitură de stat” la Kiev.
„Oferte“ economice
Majoritatea discursului a fost axat pe economie, după 15 ani de prosperitate sub Putin ruşii fiind din ce în ce mai îngrijoraţi că nivelul lor de trai va suferi, căderea preţului petrolului agravând problemele cauzate de sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru implicarea în destabilizarea Ucrainei. Marele pericol pentru liderul de la Kremlin este economia, aflată sub dubla presiune a căderii preţului petrolului şi a sancţiunilor dar a deturnat atenţia de la problemele economiei pedalând pe patriotism, acuzând Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru multe din problemele Rusiei ca şi pentru criza din Ucraina. Putin a declarat că ţara sa va trebui să utilizeze confruntarea actuală cu Occidentul pentru a încerca reformarea economiei şi a depinde din ce în ce mai puţin de importurile de hrană, produse medicale şi tehnologie.
Căderea rublei a fost explicată ruşilor ca fiind cauzată, în parte, de speculatorii de devize şi a recunoscut că inflaţia este o problemă şi a făcut apel la guvernatorii regionali să susţină controlarea preţurilor alimentelor. Fără să ignore problemele economice actuale, Putin nu a intrat în detalii care ar fi pus în evidenţă gravitatea lor. Pe parcursul discursului, Putin a făcut recomandări Guvernului – faţă de căderea rublei, Guvernul şi Banca Rusiei trebuie să adapteze noi măsuri pentru a pune punct mişcărilor speculative, în 2015, Guvernul trebuie să ia decizii vizând limitarea controlului total al afacerilor „să controleze acolo unde sunt riscuri reale sau semne de infracţiune”. De asemenea, micile întreprinderi noi înmatriculate vor beneficia de facilităţi fiscale pentru o perioadă de doi ani. Putin a mai promis o amnistie pentru capitalurile repatriate în Rusia, precizând că ruşii care îşi vor transfera banii nu vor fi întrebaţi despre modul în care au fost obţinuţi.
Rusia rămâne deschisă cooperării şi investiţiilor străine şi proiectelor comune şi nu intenţionează reducerea schimburilor cu UE sau SUA. În paralel, a declarat Putin, „vom restabili şi lărgi legăturile noastre tradiţionale cu sudul continentului american, vom continua cooperarea cu Africa şi ţările din Orientul Mijlociu”. Chiar când s-a angajat să menţină Rusia deschisă spre lume, Putin nu a reuşit să eclipseze poziţia agresivă adoptată la debutul discursului, în care a des-cris Rusia ca fiind în mare pericol, înconjurată de duşmani care caută să o distrugă. Susţinând continuarea politicii externe, Putin a precizat că „nimeni nu va obţine o supremaţie militară asupra Rusiei. Avem o armată modernă, aptă de luptă, o armată „politicoasă” cum se spune azi, dar redutabilă. Avem suficientă forţă, voinţă şi curaj pentru a ne apăra libertatea”.
